De ce București - Giurgiu a fost prima cale ferată din România? În octombrie 1869 primul tren pleca din gara Filaret spre orașul dunărean, parcurgând distanța de 67 de km în 90 de minute. Dar construcția acestei prime legături feroviare a țării ascunde un amănunt legat de iubirea dintre două personaje majore din istoria României.
De ce București - Giurgiu a fost prima cale ferată din România? Circulația se redeschide după 19 ani
La 19/31 octombrie 1869 a avut loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Era prima din România acelor vremuri.
E drept, în Transilvania, ce era în componența Imperiului Austro-Ungar, se circula deja, din 1862, pe tronsonul de 21 de kilometri, Curtici - Arad.
Iar în 21 august 1868 avea loc deschiderea circulatiei pe tronsonul Arad - Deva, cu o lungime de 149 km, conform viziteazaalbaiulia.ro.
Dar cum țara noastră se numea deja, oficial, România, conform Constituției din 1866, putem spune că București-Giurgiu a fost prima inaugurată aici, chiar dacă era doar a treia de pe actualul teritoriu al României.
Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor, inaugurată la aceeaşi dată, cu acea ocazie.
Citește și: Trenurile metropolitane, doar un vis în 2024. În 1948, se mergea pe CFR din București la Snagov
Planul construcției acestei căi ferate data de pe vremea lui Cuza, din septembrie 1865, când lucrările fuseseră concesionate societăţii britanice Barkley-Stabiforth, dar lucrările au demarat abia doi ani mai târziu.
Între timp, Alexandru Ioan Cuza fusese forțat să abdice, iar la conducerea țării venise prințul german Carol de Hohenzollern.
Carol și Elisabeta, în 1869, anul căsătoriei lor - Foto: Arhiva
67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc, după cum spuneam, la 19 octombrie, stil vechi/31 octombrie, stil nou 1869.
Primul tren a fost denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu” și a fost remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu”, numele fiind dat, fiește, în cinstea marelui voievod care a realizat prima unire a celor trei țări române.
Primul mecanic a fost însuși Sir John Trevor Barkley, industriaşul care conducea firma ce construise linia.
Citește și: FOTO Una dintre cele mai spectaculoase linii de tren din România, inaugurată acum 75 de ani
Drumul de 67 de km a fost parcurs în 90 de minute, înte orele 10.45 - plecarea din gara Filaret - și 12.15, sosirea la Giurgiu, traseul fiid acoperit cu o viteză medie de 45 km/h.
Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone.
A doua garnitură, „Trenul Dunărea”, a fost condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român, potrivit CFR- Istorie și cotidian.
În ambele garnituri se aflau, printre alții, Principele Carol I și numeroși membri ai Guvernului și ai Corpului Diplomatic de la acea vreme.
Deși proiectul era mai vechi, a existat un motiv anume pentru care Principele Carol a dorit accelerarea dării în folosință a acestei primei linii ce lega Capitala de orașul de la Dunăre, loc de acostare a nevelor ce veneau pe fluviu dinspre Europa.
Carol de Hohenzollern - Sigmaringen era în pragul căsătoriei sale cu Elisabeta de Wied. Logodna celor doi a fost celebrată pe 4/16 octombrie 1869 în Castelul Monrepos din Germania.
Dar viitoarea regină a României i-a pus o condiție clară lui Carol pentru a veni în București: fix finalizarea căii ferate, atfel drumurile în trăsuri ale României s-ar fi dovedit prea mult pentru fragila prințesă.
Astfel, Principele Carol ar fi avut un motiv foarte important pentru care dorea în primul rând construcţia liniei Bucureşti - Giurgiu, şi nu o altă linie.
Povestea spune că Elisabeta i-ar fi spus viitorului soț: „Mă voi căsători cu tine, dar tu eşti principe într-o ţară care nici cale ferată nu are!”.
Carol i-ar fi răspuns alesei lui: „Dacă mă vei lua de bărbat, îţi promit că o să te duc la Bucureşti pe calea ferată”, conform tvr.ro.
Un tren de probă a testat deja rezistența noului pod de la Grădiștea - Foto: Facebook/ARF - Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Odată ce linia București - Giurgiu a fost inaugurată, domnitorul a putut face pasul cel mare, căsătorindu-se cu Elisabeta. Evenimentul a avut loc la 15 noiembrie 1869 la Neuwied, castelul în are se născuse cea care avea să fie cunoscută și sub pseudonimul literar de Carmen Sylva.
Aşa că, după ce şi-a adus viitoarea regină de la Viena la Giurgiu cu vaporul, la numai o lună de la inaugurarea liniei, Carol a putut să-i asigure ajungerea în București pe calea ferată, așa cum promisese.
Bătrâna rută feroviară a fost scoasă din funcțiune în 2005, din cauza prăbușirii podului de la Grădiștea, de peste râul Argeș. Așa se face că, de atunci, legătura feroviară Bucuești - Giurgiu s-a făcut cu un mare ocol prin Videle.
Astfel, distanța parcusă a ajuns la 114 km, iar durata călătoriei fiind între 2 ore și 40 de minute și chiar 4 ore, un chin greu de suportat pentru călători.
Citește și: În 1869, trenul parcurgea 67 km, București - Giurgiu, în 90 minute. Acum, face 3 ore cu un mare ocol
„În prezent se poate circula cu trenul între București și Giurgiu trecând prin Videle, adică un traseu de 118 kilometri, în loc de 74 de kilometri, cât era ruta directă.
Un drum durează între două ore și 40 de minute și patru ore, în funcție de tipul trenului și de durata de așteptare în Videle”, a scris pe Facebook Dan Motreanu, europarlamentar și președinte PNL Giurgiu.
Dar, marți, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat că circulația pe linia directă dintre București și Giurgiu va fi redeschisă la 1 iunie 2024, după mai multe amânări și la 19 ani de la închiderea circulației.
Noul pod de la Grădiștea, cel vechi fiind luat de viituri, în 2005 - Foto: economica.net
În primă instanță, circulația va fi asigurată de CFR Călători, cu șapte perechi de trenuri pe zi.
Călătorii nu își vor mai încheia călătoria în stația București Progresu, ci vor putea ajunge și până în Gara de Nord, se precizează în postarea de Facebook a instituției.
În ciuda refacerii podului de la Grădiște și a infrastructurii feroviare, atât trenurile internaționale de călători - inclusiv faimosul Orient Express - cât și marfarele vor circula în continuare pe ruta ocolitoare, prin Videle, județul Giurgiu.
Motivul în constituie slăbirea terenului din apropierea localității Daia motiv pentru care vor fi necesare restricții de greutate.
În zona respectivă, circulația se va face doar cu automotoare, nu și cu trenuri formate din locomotivă și vagoane, lucru confirmat de de reprezentanții CFR Infrastructură, potrivit mainnews.ro. Restricția va dura, după toate probabilitățile, încă 4 ani.
După finalizarea acestor lucrări, calea ferată București – Giurgiu ar urma să intre într-un proces de modernizare, astfel încât trenurile să poată circula cu până la 120 km/h.
Citește și: Grindeanu spune că trenurile vor circula cu 160 km/h din 2024. În prezent viteza medie e de 44 km/h
Investiția, estimată la 500 milioane de euro, a fost aprobată în luna octombrie 2023 de Comisia Europeană și urmează să fie scoasă la licitație.
Potrivit actualului calendar de realizare, termenul de realizare este 2028, mai notează sursa menționată.
