Mugur Isărescu a explicat că trecerea la euro depinde în mod esențial de capacitatea României de a implementa politici economice coerente, în special în privința reducerii deficitului public.
„Banca Națională nu consideră fezabilă trecerea la zona euro într-un orizont de timp apropiat. Obiectivul depinde de reducerea deficitului public la 3%, iar acest lucru ar putea fi realizat în patru, cinci sau chiar șapte ani.
Însă, în mod cert, nu vom adopta euro mai devreme de această perioadă”, a declarat Isărescu.
Românii ar putea primi salariul în euro. Ce impact va avea asupra vieții schimbarea monedei
Guvernatorul a subliniat, de asemenea, că nivelul actual al veniturilor bugetare, sub 30% din PIB, nu permite realizarea unor obiective majore, precum construcția de autostrăzi și investițiile mari în infrastructură, factori cheie în stabilizarea economiei.
Citește și: Angajații cu vechime vor primi 1.000 de lei/lună la salariu. În ce condiții se dau banii
Isărescu a primit un nou mandat în fruntea BNR în urma unui vot secret, alături de noua echipă de conducere formată din Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, și Florin Georgescu, Cosmin Ștefan Marinescu, desemnați viceguvernatori.
Echipa completă, care îi include și pe Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, va avea un mandat de cinci ani, începând cu 11 octombrie.
Trecerea la euro: Un obiectiv ambițios, dar dificil de atins
Deși aderarea la zona euro este un deziderat al autorităților române și există un consens politic în această privință, provocările economice actuale fac dificilă atingerea acestui obiectiv.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ și cu o balanță externă fragilă, ceea ce împiedică tranziția rapidă la moneda unică europeană.
Un raport recent, România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, a detaliat dificultățile economice ale României și a concluzionat că, fără o consolidare fiscală durabilă, trecerea la euro rămâne o perspectivă îndepărtată.
Citește și: 1.000 lei în plus la salariu pentru angajații care își supraveghează colegii de muncă. Cine dă banii
Raportul subliniază că aderarea la zona euro implică nu doar o decizie politică, ci și capacitatea statului de a menține stabilitatea macroeconomică și de a face față șocurilor economice.
Situația României în context european
Într-o analiză recentă publicată de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană, România a fost identificată ca singurul stat membru care nu îndeplinește criteriile pentru adoptarea euro, fiind încă în Procedura de Deficit Excesiv (PDE).
Citește și: Cu ce salariu mai rămâne în mână un român din Germania dacă primește 5.000 € / lună, brut?
În contrast, alte state precum Croația și Bulgaria au îndeplinit criteriile de convergență și au făcut pași semnificativi spre adoptarea monedei euro.
Deși trecerea la euro este un obiectiv pe termen lung pentru România, perspectivele actuale arată că acest proces va fi unul de durată.
În lipsa unor reforme economice structurale și a unei reduceri consistente a deficitului public, România nu va putea adopta moneda unică europeană în viitorul apropiat.
