Propunerea lansată recent de autoritățile din domeniul energetic privind reducerea TVA la energie reprezintă o măsură rapidă și echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței.
Adoptarea acesteia ar contribui la încadrarea României în liniile de politică promovate la nivel european și considerăm că ar reprezenta una dintre căile de acțiune dezirabile pentru protecția tuturor consumatorilor.
De altfel, în februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include și recomandarea ca statele membre să reducă taxele naționale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii și economia.
Citeşte şi: Vrem energie curată, nu discurs toxic – despre respect, echilibru și viitorul sectorului energetic
Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene, conform acue.ro.
Totuși, România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, a reduce presiunea asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili.
Intervențiile actuale prin plafonarea generalizată a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-au dovedit ineficiente, costisitoare și generatoare de distorsiuni în funcționarea pieței de energie.
Citeşte şi: Burduja vorbește despre facturile de după 1 iulie. Cum vor fi ajutați cei în situații dificile
Din pachetul de măsuri nu trebuie să lipsească definirea corectă a consumatorului vulnerabil care nu este actualizată corespunzător și nu reflectă suficient criteriile impuse de Comisia Europeană.
Instrumentele de identificare și sprijin nu sunt implementate eficient, lipsesc baze de date coerente și interconectate între instituții (ANAF, ANRE, primării, ministere).
În contextul discuțiilor despre resursele bugetare insuficiente semnalăm că România pierde fonduri europene nerambursabile din cauza incapacității administrative de a defini și identifica corect consumatorii vulnerabili de energie electrică și de gaze naturale.
Comisia Europeană a emis avertismente clare privind faptul că, fără un cadru clar, sumele alocate prin numeroase programe nu vor fi decontate.
Ce sume sunt în joc?
România a cerut în jur de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU. Parte din fondurile din Componenta Energie a PNRR (ex. subvenții pentru eficiență energetică la nivel de gospodării).
Acestea sunt condiționate de implementarea protecției consumatorilor vulnerabili.
Fondul Social European pentru Climă oferă sprijin financiar pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili.
România poate beneficia de o alocare între 5,05 și maxim 6,01 miliarde EUR, începând cu anul 2026, dacă finalizează Planul Social pentru Climă (inclusiv stabilirea numărului de gospodării și microîntreprinderi vulnerabile) până cel târziu la 30 iunie 2025.
Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente și politici țintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante și să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic.
