"Trebuie să ne gândim, dincolo de azi, la un model economic românesc în Uniunea Europeană, la o Românie la orizontul anului 2040”, a spus Constantin Boştină, preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu ocazia lansării unei lucrări inedite care propune să evalueze scenariile viitorului economiei românești până în 2040.
Lucrarea, Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040, coordonată de Boștină, împrună cu Nicolae Istudor, și cu Gheorghe Zaman ne îndeamnă, pe copertă, ”Să gândim dincolo de azi”, oferă atât o radiografie a problemelor și incertitudinilor, cât și soluții și idei pentru viitor. Un exercițiu de imaginație util, fie și pentru că cine-și ia acum un credit ipotecar pe care-l va plăti 35 de ani, ar vrea să știe măcar ce-l așteaptă peste de 20 de ani.
Să gândim dincolo de azi este o lucrare amplă, interesantă, consistentă. Aparent, este o colecție de eseuri scrise pe tema viitorului economiei din perspectivele diverse ale autorilor, care vin mediu academic, universitar sau din lumea afacerilor. Nu are niciun parfum politic însă, deoarece mizează pe idea că politicienii trebuie să înțeleagă liniile majore de dezvoltare ale economiei, obstacolele și frânele din calea progresului și trebuie să gestioneze inteligent afacerile țării, indiferent de coloratura ideologică. ”Haideţi să evaluăm onest şi corect prezentul care nu este nici al celor de dreapta, nici al celor de stânga, nici al celor de mijloc, este al tuturor. Din acest punct de vedere trebuie abandonate luptele sterile. Nu mă refer la nicio grupare politică... Trebuie să dăm expresie de pe poziţii ştiinţifice unor nevoi actuale ale României şi unor proiecţii pentru viitor”, a spus Boștină.
Cartea sintetizează însă ideile desprinse dintr-un șir lung de peste 20 de conferințe, dezbateri începute în 2017, la zece ani după intrarea României în Uniunea Europeană și întrerupte în 2020, în condițiile restrictive ale pandemiei de coronavirus.
Opiniile, analizele și soluțiile oferite de autorii materialelor publicate sunt diverse, descriu o radiografie extrem de interesantă a diverselor domenii economice și sociale, dar identifică și problemele acestora și oferă soluții de rezolvare.
De unde vin banii
Interesantă este însă și perspectiva finanțării dezvoltării viitoare în România, deoarece fără investiții riscăm să eșuăm în tentativa de schimba lucrurile în bine. Câțiva autori insistă asupra unei idei mai vechi, de a crea un fond național de dezvoltare. Dar acesta va fi insuficient pentru a obține un rezultat pozitiv la scara întregii țări.
Finanțarea economiei românești se poate face prin piața bursieră, în paralel cu cea bancară, consideră Mircea Ursache, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), arbitrul pieței de capital. El atrage însă atenția asupra eșecului reconstrucției burselor de mărfuri în România, într-o analiză extrem de interesantă. Ursache recomdandă o construcție complexă a Fondului Suveran de Investiții, listată la Bursă, în care statul să fie acționar, dar care să consume și banii investitorilor și să asigure eficiența funcționării acestuia, dincolo de vremelnice interese politice.
Avem nevoie de reforme structurale, recomandă profesorul Adrian Mitroi. ”Vulnerabilitatea noastră principală rezidă din economia publică, un agent al alocării ineficiente a resurselor”, consideră Mitroi, care atrage atenția și asupra datoriei publice în creștere, care, fără reforme, poate imhiba investițiile statului.
Pentru a asigura însă o bună funcționare a statului și pentru a asigura resurse necesare finanțării dezvoltării viitoare a economiei este nevoie de o reevaluare a fiscalității în România, de la nivelul taxelor și aplicarea lor nediscriminativă, până la taxare invesră și digitalizare, consideră Gabriel Biriș, fost ministru adjunct al Finanțelor. ”Creșterea semnificativă a veniturilor bugetare poate fi ușor obținută prin eliminrea scutirilor, excepțiilor si a tratamentelor fiscale preferențiale, coroborate cu măsuri de eficientizare a administrării fiscale”, consideră Biriș.
Regândirea peisajului administrativ
Boștină consideră că este necesară o reevaluare a organizării administrativ teritoriale a țării care să corespundă nevoilor actuale și propune, de pildă, reducerea numărului de județe la 15. Argumentul acestui exercițiu este solid: performanța economică a diverselor regiuni ale țării este marcată de mari disparități, care se reflectă mai apoi și în nivelul de trai din respectivele zone. Crearea a doar 15 județe ar reduce birocrația, ar crește eficiența administrațiilor locale și s-ar suprapune peste existența unui număr de 15 Curți de Apel. O asemenea mișcare nu ar avea nevoie de o modificare în textul fundamental al Constituției, dacă s-a păstra denumirea de județ, conchide Boștin
Ce trebuie schimbat. Cele trei defecte ale prezentului
România are un potenția uriaș de dezvoltare este o idee desprinsă din aproape toate analizele. Atunci ce nu merge, ce e rău astăzi, se întreabă Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Nu este o întrebare retorică, deoarece orice scenariu de dezvoltare viitoare trebuie să fie realist și să identifice problemele și sursele blocajelor. Pogonaru consideră că sunt trei lucruri rele: obsesia exportului cu orice preț, fără ambiția de a crea valoare, sistemul de impozitare dezechilibrat și puterea redusă de negociere a țării în interiorul Uniunii Europene, rezultat direct al reprezentării modeste.
Florin Pogonaru, președinte AOAR; sursa foto: Facebook
”Oricine ar veni la conducerea politică, economică a țării, după 30 de ani de creare de lucruri complicate poate face foarte puțin. Care sunt cele trei defecte ale prezentului? Primul este mediul românesc economic de afaceri bazat pe valoare adăugată mică, de comoditizare, pe lipsa lanțurilor de creere a valorii”, a comentat Pogonaru la conferința de prezentare a cărții cu subtitlul ”Să gândim dincolo de azi”.
”Am creat o economie în care ne-am dorit să facem export cu orice preț, am creat buncăre de export care sunt la ieșirea din România spre extern, dar care în spatele lor au pustiu în țară, nu au lanțuri care adaugă valoare”, a averizat Pogonaru. Adăugând valoare ar distribui bunăstare și ar înlătura sărăcia, a explicat el. ”Dacă atacăm acest lucru și ne punem problema să facem ceva în acest domeniu, vom începe să rezolvăm și problema forței de muncă: ai valoare adăugată, ai de unde să plătești forța de muncă”, a explicat Pogonaru.
Cum eliminăm acest defect? Prin inovație într-un domeniu în care avem tradiții solide și școală de înaltă calitate, spune Pogonaru. ”Avem o șansă și șansa noastră se cheamă aceste transformări care au loc în momentul de față în Europa începând cu economia verde și digitalizarea. Avem vise că o să trăim de pe urma Uipass-urilor care o să se nască în România? Cred că este ușor nerealist.
Dar să am vise că sunt pe picior egal cu America, cu oricine din vestul Europei să invovez în domeniul economiei verzi cred că este foarte realist și că trebuie în mod forțat să facem inovație în acest domeniu. Avem o șansă să-l ocupăm. Putem spune că avem și tradiții, deci este primul lucru rău pe care aș vrea să-l înlăturăm”.
Al doilea lucru rău este inechitatea sistemului de impozitare, avertizează Pogonaru. ”Am creat structuri legislative care mănâncă din bunăstarea generațiilor viitoare ca să realizeze echilibre precare în prezent. Uitați-vă la sistemul de impozitare. Uitați-vă la acest dezechilibru între impozitarea muncii și impozitarea capitalului și lipsa de curaj de a adresa acest subiect. Faptul că am dus impozitarea muncii să nu se mai satisfacă dintr-un buget separat, am dus-o să se satisfacă din bugetul țării și să luăm de la generațiile viitoare pentru că nimeni nu-și asumă politic că trebuie să discutăm sincer că aceste lucruri trebuiesc echilibrate cumva. Poate că și noi, ca mediu de afaceri trebuie să ne uităm puțin că sunt uneori excese care favorizează anume categorii de capital și că ar trebui să ne gândim de două ori și să forțăm lucrurile pentru a le echilibra stabilind stimulând pe cât posibil, mediul de afaceri”, consideră președintele AOAR.
”Al treilea lucru rău este puterea noastră redusă de negoeciere la Uniunea Europeană și aș mai departe. În mediul de afaceri ne-am pus problema care-i defectul de nu suntem prezenți. Este tot un defect intern, de reprezentare, în cazul nostru de lege a patronatelor. Nu avem curajul să modificăm legea patronatelor. Avem niște cazuri în România un patronat, care a fost moștenit din tată în fiu se vinde cu 80.000 de euro, a trecut în altă parte. Nu m-ar mira să fie și la sindicate așa ceva. Lucrurile astea se întâmplă, nimeni nu are curajul să le rezlove și acceptându-le le transformîm în costuri către generațiile viitoare. Probabil că tot dinspre Europa va veni soluția. Germania pune problema ca la orice trecere a unei legi noi să se stabilească impactul asupra generației viitoare. Problema e că și în România ar merita să avem această condiție de oportunitate a legii”, a conchis Pogonaru.
Citețte și: FMI a înrăutățit cu 0,5% estimările privind evoluţia economiei mondiale în 2022
Pe la începutul anilor 90 legendarul bancher Stanley Fischer, pe atunci director adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI) a fost rugat de reprezentanții delegației României să spună care crede el că ar fi domeniile pe care țara noastră ar trebui să le dezvolte în viitor. Să fie agricultura și de acolo, zootehnia, să fie energia, să fie industria petrochimică, turismul? Fisher nu a răspuns imediat. Peste ceva timp a fost din nou întrebat același lucru. Și răspunsul lui Fisher a fost: ”Aveți o problemă. Aveți de toate în România”.
