România grăbește programul nuclear. De ce avem nevoie simultan de Centrala Nucleară de la Cernavodă și de SMR
Noile politici europene readuc energia nucleară în centrul strategiei de securitate energetică. România are în plan investiții la Cernavodă și un proiect cu reactoare modulare mici, tehnologii care răspund unor nevoi diferite ale sistemului.
România trebuie să-și asigure necesarul de energie pe termen lung, dar și să reducă riscurile provocate de crizele regionale, schimbările climatice și dezechilibrele din sistemul energetic.
În acest context, dezvoltarea capacităților de producție din surse nucleare devine esențială pentru securitatea energetică a țării și pentru protejarea consumatorilor casnici și industriali.
Comisia Europeană susține dezvoltarea reactoarelor modulare mici
Planul de acțiune pentru electrificare al Comisiei Europene prevede accelerarea inovării în domeniul electrificării și susținerea tehnologiilor nucleare avansate, inclusiv a reactoarelor modulare mici.
Acestea ar urma să furnizeze energie electrică sigură, cu emisii reduse de carbon, și să completeze capacitățile nucleare clasice și producția din surse regenerabile.
În martie 2026, Comisia Europeană a adoptat și Strategia Uniunii Europene privind reactoarele modulare mici. Documentul urmărește accelerarea dezvoltării și implementării SMR și a reactoarelor modulare avansate în Europa.
Comisia estimează că primele proiecte europene ar putea deveni operaționale la începutul anilor 2030. Capacitatea totală instalată a reactoarelor modulare mici în Uniunea Europeană ar putea ajunge la 17-53 GW până în 2050.
Planul nuclear al României: trei investiții majore
Programul nuclear românesc se bazează pe trei proiecte majore: retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, construirea Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici.
Strategia de investiții a Societății Naționale Nuclearelectrica include toate aceste proiecte în programul de extindere și diversificare a capacității de producție.
Retehnologizarea Unității 1 se află în etapa a doua de implementare. Lucrările efective sunt programate pentru perioada 2027-2030, iar repunerea în funcțiune a reactorului este estimată pentru mai 2030, potrivit raportului Nuclearelectrica pentru primul trimestru din 2026.
În paralel, Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă ar urma să aducă aproximativ 1.400 MW în sistemul energetic național. Proiectul este prezentat drept unul dintre pilonii independenței energetice și ai reducerii emisiilor de carbon.
CANDU oferă stabilitate, SMR poate aduce flexibilitate
Accelerarea simultană a tehnologiilor CANDU și SMR este considerată necesară pentru creșterea capacității de producție și întărirea rezilienței sistemului energetic românesc.
Reactoarele CANDU de mare capacitate pot asigura producția stabilă de energie electrică, în timp ce reactoarele modulare mici sunt concepute pentru a oferi mai multă flexibilitate. Cele două tehnologii au caracteristici diferite, dar pot funcționa complementar.
Programul trebuie să țină cont și de efectele schimbărilor climatice. Valurile de căldură, seceta și fenomenele meteorologice severe pot pune presiune asupra infrastructurii energetice și asupra consumului de electricitate.
Demersurile României privind dezvoltarea reactoarelor modulare mici au început în 2019, când Nuclearelectrica a încheiat primul memorandum pentru schimbul de informații privind tehnologia SMR.
Energia nucleară trebuie să completeze sursele regenerabile
Un program nuclear adaptat actualului context energetic trebuie să asigure complementaritatea dintre reactoarele de mare capacitate, tehnologia SMR și sursele regenerabile.
Energia produsă de reactoarele CANDU poate oferi stabilitatea necesară sistemului, în timp ce reactoarele modulare mici și sursele regenerabile pot contribui la o structură de producție mai flexibilă.
Ritmul de implementare va fi însă decisiv. Reziliența energetică a României nu depinde doar de resursele disponibile, ci și de capacitatea autorităților, companiilor și organismelor de reglementare de a accelera proiectele și de a evita întârzierile.
Creșterea simultană a capacităților nucleare poate avea un efect direct asupra siguranței sistemului energetic și asupra consumatorilor, mai ales în perioadele de criză climatică sau energetică.
