Prevederi pentru proiectele de panouri fotovoltaice, în noul Cod al urbanismului. Un avocat explică noutățile

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și intră în vigoare pe 25 august 2026.

Cu 584 de articole, actul reunește într-o singură reglementare materii care până acum erau tratate separat: amenajarea teritoriului și urbanismul, autorizarea executării lucrărilor de construcții și calitatea în construcții.

La data intrării în vigoare se abrogă Legea nr. 350/2001 și Legea nr. 50/1991, precum și normele metodologice de aplicare a acestora.

Citește și: Case și apartamente și mai scumpe? Din 25 august 2026, dezvoltatorii vor plăti o taxă locală de echipare

Prevederi pentru proiectele de panouri fotovoltaice, în noul Cod al urbanismului. Un avocat explică noutățile

În ceea ce privește piața de energie regenerabilă, care în ultimii ani s-a dezvoltat în bună măsură pe terenuri agricole din extravilan, interesează în mod direct trei seturi de dispoziții: regimul amplasării în extravilan, scutirea de la elaborarea unei documentații noi de urbanism și regimul tranzitoriu, explică avocata Tatiana Fiodorov, pentru legalmarketing.ro.

Articolul 152 alin. (2) introduce „zonele pentru energie regenerabilă” ca zonificare distinctă a teritoriului extravilan, alături de zonele agricole, forestiere, de macrozonele de urbanizare și de cele pentru care urbanizarea este interzisă. Este o recunoaștere explicită a acestei categorii de investiții la nivelul planului urbanistic general, care lipsea din reglementarea anterioară.

Citește și: BERD acordă un credit de 120.000.000 € pentru creșterea producţiei de energie fotovoltaică în România

Alineatul (3) al aceluiași articol confirmă că în extravilan este permisă amplasarea obiectivelor de investiții prevăzute la art. 92 alin. (2) și (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Textul precizează însă și modul în care se realizează construcțiile, pe două căi alternative: fie în conformitate cu planul de amenajare a teritoriului sau cu planul urbanistic general, dacă acestea includ reglementările urbanistice și informațiile tehnice privind modul de utilizare a terenurilor din extravilan, fie în baza unui plan urbanistic de detaliu elaborat în cadrul procedurii de autorizare, care detaliază modul în care investiția se integrează și funcționează în ansamblul unității administrativ-teritoriale, precizează avocata.

Merită amintit că trimiterea la Legea fondului funciar aduce cu ea și limitele proprii ale acesteia. Art. 92 alin. (2) lit. j) permite amplasarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile, a unităților de stocare și a stațiilor de transformare pe terenuri agricole din extravilan de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, în limita a maximum 50 de hectare.

Pe terenurile de clasa I și a II-a, alin. (3) permite doar construcțiile care servesc activităților agricole și serviciilor conexe, categorie care include capacitățile destinate consumului propriu al exploatației.

Citește și: Adio, panouri fotovoltaice cu bani de la stat. Prin Casa Verde 2026 se vor da bani doar pentru baterii

Lucrările care pot fi realizate fără elaborarea unei noi documentații de urbanism

Articolul 252 enumeră lucrările care pot fi realizate fără elaborarea unei noi documentații de urbanism, prin excepție de la regula generală din art. 245.

Litera i) se referă expres la lucrările de construire a capacităților de producere și de stocare a energiei electrice și a hidrogenului din surse regenerabile situate în extravilan, inclusiv stațiile de transformare, cablurile și instalațiile pentru racordarea acestora la rețeaua electrică de interes public. 

Aceeași literă i) conține și o distincție utilă: pentru capacitățile de producere care nu sunt realizate pentru autoconsum și sunt situate în intravilan, soluția și relațiile cu vecinătățile se studiază și se detaliază pe baza unui proiect urbanistic de detaliu.

Codul nu tratează separat bateriile de stocare

Codul nu tratează separat unitățile de stocare racordate individual la rețeaua electrică de interes public amplasate în intravilan, ceea ce lasă loc pentru interpretare. Apreciem că soluția practică va consta în aplicarea aceluiași regim, mai explică avocata Tatiana Fiodorov.

Aplicarea primei căi din art. 152 alin. (3) depinde de conținutul concret al planului urbanistic general al localității.

Codul însuși oferă un indiciu asupra situației de fapt: art. 573 obligă autoritățile locale să aprobe, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare, actualizarea planurilor urbanistice generale care la acea dată au o vechime mai mare de șapte ani, planurile existente rămânând valabile până atunci fără acte noi de prelungire.

Multe dintre planurile urbanistice generale în vigoare în localitățile rurale au fost elaborate într-o perioadă în care extravilanul era reglementat sumar, iar categoria zonelor pentru energie regenerabilă nu exista.

În aceste cazuri, condiția prevăzută de prima cale nu va fi îndeplinită, iar procedura va urma a doua cale, cu elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. În funcție de nivelul de reglementare al zonei, nu este exclus ca autoritatea să solicite un plan urbanistic zonal.

Aceasta este o chestiune de planificare, nu de legalitate. Elaborarea, avizarea și aprobarea unei documentații de urbanism au un calendar propriu, care include avizul de oportunitate, avizarea integrată, consultarea publicului și hotărârea consiliului local.

Noile reguli adaugă în medie circa 6 luni etapei de dezvoltare a proiectului

„Din experiența noastră, un asemenea parcurs adaugă în medie circa șase luni etapei de dezvoltare a proiectului.

Recomandarea firească este ca acest interval să fie prevăzut de la început în graficul proiectului și, atunci când proiectul are termene asumate față de operatorul de rețea sau în cadrul unei proceduri de alocare a capacității, să fie corelat cu acestea.

Codul păstrează continuitatea pentru situațiile în curs. Potrivit art. 582 alin. (1), procedurile privitoare la elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului demarate anterior intrării în vigoare rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data inițierii lor, data inițierii fiind aceea la care actul administrativ în baza căruia se demarează procedura a fost adus la cunoștința terților.

Certificatele de urbanism emise anterior își păstrează valabilitatea, iar autorizația de construire se emite în baza avizelor solicitate prin acestea, avize care se eliberează potrivit dispozițiilor în vigoare la data emiterii certificatului.

Pentru avizele neobținute încă, art. 582 alin. (2) permite continuarea simplificată a procedurii, prin analiza documentației în comisia de avizare integrată, cu luarea în considerare a avizelor deja obținute care își păstrează valabilitatea”, mai precizează avocata.