Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

DE Petru Zoltan | Actualizat: 11.05.2018 - 19:19

Stelian nistor și Radu bălănescu, cei mai grei masoni din România

Interesele spionilor ruși s-au intersectat cu afacerile masonilor șefi din România și Moldova, la care au aderat și ofițeri din rândul serviciilor secrete românești.

SHARE

Anatol Coman și Boris Golovin au făcut parte din KGB și GRU, serviciile secrete sovietice, dar au fost lăsați la vatră în România, unde și-au dezvoltat afaceri și relații la cel mai înalt nivel, întinse ca o pânză de păianjen. 

Colonelul (r) Boris Golovin este partener de afaceri cu ministrul Lucian Șova și cu masonul Stelian Nistor. Ultimul și-a mai pus un ministru în Guvernul României condus de Viorica Dăncilă, respectiv pe George Ivașcu, la Cultură. Cei doi miniștri reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității României. 

De la Dunăre la Tisa, tot masonul aliatu-mi-s-a

Anatol Coman a pus bazele masoneriei din Republica Moldova. A fost primul Mare Maestru al Marii Loji Naționale „Alianța“, de la Chișinău. Conform presei moldovene, apropiații lui susțin că a fost ofițer superior în KGB, comitetul securității statului din Federația Rusă. Dar și liantul dintre masoneria românească și cea rusească. El l-a adus în 2003, la București, pe Alexander Kondyakov, fost general al serviciilor secrete ruse, care a venit în calitate de mare Secretar al Marii Loje Masonice Ruse, pentru a susține alegerea lui Eugen Ovidiu Chirovici în fruntea masonilor români. 

Ulterior, Kondyakov a venit în repetate rânduri la București. Ba chiar și înainte de suspendarea lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României, în 2012. Atunci, Băsescu a lăsat să se înțeleagă că masonul rus ar fi avut mai multe întâlniri cu politicienii români și ar avea legătură cu suspendarea sa. 

Tot în aceea perioadă s-a menționat că masonul ar reprezenta Novocom, firmă de lobby a lui Vladimir Putin. Prin intermediul acesteia, masonul ar fi oferit consultanță și lui Vladimir Voronin, fost președinte al Republicii Moldova. Într-un interviu dat agenției Newsin, Kondyakov a precizat că, de fapt, ar fi reprezentat interesele magnaților ruși Igor Zyuzin și Oleg Deripaska.

Semnături electronice cu securiștii lui Măgureanu

Pe lângă masonerie, Anatol Coman s-a ocupat și de afaceri. Unele știute, dar și multe neștiute. Într-un raport al contraspionajului militar românesc de după 2005, consultat de către Newsweek România, arată că se învârtea în cercurile comercianților cu produse speciale. Adică armament.

Una dintre afacerile lui Coman are legătură cu semnăturile electronice. În 2006, moldoveanul s-a asociat cu Digisign SA, din România, și au înființat Imix Digisign Group SRL, peste Prut. Sediul social al firmei este pe strada Lăpușneanu 3, din Chișinău. La această adresă sunt înregistrate peste 20 de companii. Și tot acolo a fost pusă piatra de temelie a masoneriei din Moldova. 

În 2006, Digisign era controlată de fostul general (r) SRI Victor Marcu și Constantin Grigoriu Dan. Primul a lucrat pentru CIE și SIE, dar a fost și adjunctul lui Virgil Măgureanu la conducerea SRI. Celălalt a fost implicat în contrabandă cu petrol în „Afacerea Jimbolia“ și în devalizarea Bancorex. Ulterior, afacerea a fost vândută senatorului Verestoy Attila (decedat). În cele din urmă, firma a fost preluată, pentru 1,5 milioane de euro, de către Ines Group. 

Ortodoxie masonică și afaceri neortodoxe

Tot peste Prut, Coman a înființat organizația Alianța Internațională Creștin Ortodoxă. O organizație similară a fost înființată de Mihail Vinulescu în 
România. Acesta face parte din grupul de afaceri al masonului Gheorghe Florea, cunoscut mai ales ca proprietar al companiei Fulger Bragadiru, cu conexiuni în Rusia și Republica Moldova. Florea s-a întâlnit cu rusul Alexader Kondyakov la București. 

Printre membrii fondatori ai organizației de la București se află și Viorel Zoicaș, dar și afaceriștii Daniel și Emil Tănăsoiu. Om de încredere al lui Virgil Măgureanu, Viorel Zoicaș controlează firma UNIO SA, cea care l-a invitat oficial pe rusul Alexander Kondyakov în România, în 2012.  

În România, Anatol Coman a înființat șase firme. Trei au fost radiate, iar celelalte nu au declarat activitate economică. 

Sediul uneia dintre companiile înființate de Coman a fost la parterul unei case din București, pe strada Louis Blank nr. 19A. Cel care i-a pus la dispoziție acest sediu a fost Sorin Mierlea, un afacerist din Brașov, partener cu Daniel Moldoveanu, șeful Comunității Naționale de Informații în mandatul de președinte al lui Traian Băsescu. Ulterior, Coman și-a mutat firmele pe strada Neajlovului 8, acolo unde funcționa Bulrom Gas, controlată prin interpuși de Constantin Iavorski, fost ministru al Economiei în Moldova. Fratele masonului moldovean, Alexandru Coman, a fost șeful Rompetrol Moldova, apoi a ajuns la conducerea Agenției Medicamentului de la Chișinău. În 2015, a fost arestat pentru că a cumpărat la suprapreț aparatură medicală pentru spitalele moldovenești. Prejudiciul a fost estimat la peste 30 milioane lei moldovenești (aproximativ 1,5 milioane de dolari). 

Golovin de la Gru a devenit cetățean român

Colonelul (r) Boris Golovin a fost ofițer în trupele speciale Spetsnatz, aflate sub controlul GRU, serviciul secret de informații militare externe al Rusiei. A fost lăsat la vatră în România, unde s-a apucat de afaceri. S-a asociat cu Stelian Nistor și cu Lucian Șova, actualul ministru al Transporturilor. 

La începutul anilor 2000, Golovin s-a implicat în retehnologizarea Complexului Energetic Hunedoara, un eșec răsunător care a făcut ca România să plătească 21 de milioane de dolari. Investiția reprezenta compensarea unei datorii istorice a URSS, rezultată din participarea României la construcția combinatului de la Krivoi Rog. În paralel, firmele lui Golovin alimentau cu cărbune rusesc centrale electrice și de termoficare românești.  Pe lângă afacerile din energie, Golovin a fost interesat și de afacerile cu armament, la fel ca Anatol Coman. De altfel, cei doi au avut mai multe întâlniri cu Aurel Cazacu, fostul șef al Direcției Generale Industria de Apărare din Ministerul Economiei. 

„M-am întâlnit în urmă cu mulți ani cu Anatol Coman și Boris Golovin. Erau interesați de afacerile cu armament. Dar nu s-a concretizat nimic. Interesele lor erau mai mult informative“, a precizat  Aurel Cazacu pentru Newsweek România.

Umbra atomică a Moscovei

Boris Golovin s-a născut în localitatea Soroca, din Moldova. După ce și-a mutat cartierul general la București, și-a luat și cetățenia română. Numele lui apare în firma Global Energy Investment, societate unde este asociat cu Horia Constantin Bejan, fost director în Ministerul Economiei și fost partener de afaceri cu Constantin Iavorski. 

Prin intermediul Global Energy Investment, Golovin și Bejan dețin peste 85% din Global Internațional SA, aflată în faliment. 

Acțiuni la această firmă mai are și societatea Engineering Company Ziomar, înregistrată în localitatea Podolsk din Rusia. Printre acționari se mai află ucrainenii Olga și Dmytro Pokhvata, rușii Alexey Ustinov și Victor Ustinov, Valeriu Petru Achiriloaie și Nicolae Costache.

Victor Ustinov a fost atașat comercial al Rusiei la București. El reprezintă compania Engineering Company Ziomar, casa de comerț a companiei rusești de stat ZiO Podolsk, producător de utilaje nucleare, implicată în programul de îmbogățire a uraniului din Iran.  

ZiO Podolsk este o filială a companiei Atomenergomash, care, la rândul ei, este o subsidiară a Rosatom. Ultima este o corporație de stat rusească înființată din ordinul președintelui Vladimir Putin, în decembrie 2007, și care gestionează toată activitatea nucleară civilă din Rusia. ZiO Podolsk livrează echipamente pentru contrucția centralei nucleare Kudankulam, din India.

Faliment

În anul 2007, firma Global Internațional 2000 s-a asociat cu italienii de la Enel și Romelectro pentru a construi una dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din sud-estul Europei, pe un teren de 
36 de hectare din Galați. Investiția fusese estimată la suma colosală de două miliarde de euro. Organizația „Greenpeace“ a protestat împotriva acestui proiect, care ar fi urmat să înece în poluare Galațiul.

Dar Golovin a reușit să pună mâna pe Uzina Termoelectrică Giurgiu SA, privatizată în 2010 de Consiliul Județean Giurgiu. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 22 milioane de lei, însă Consiliul Județean a răscumpărat Centrala Termică Giurgiu cu 14,7 milioane lei. Bani care au ajuns în conturile firmei Global Internațional 2000. La momentul privatizării, uzina era singura firmă care furniza energie termică pentru giurgiuveni. Acum, fosta socie­tate de stat se află în faliment. 

Ministrul Șova, vizite dese în Rusia

Sub patronajul colonelului (r) Boris Golovin, actualul ministru al Transporturilor, Lucian Șova, și masonul Stelian Nistor au încercat să pună pe roate o afacere cu autobuze rusești. Ministrul Lucian Șova a menționat în ultima declarație de avere că deține 1% din firma Regional Romlines, care și-a înterupt temporar activitatea. Asociații lui Șova din această firmă sunt colonelul (r) Boris Golovin, Romcar Russian Buses SA, AC Management și Niso Transeurope. Ultima firmă este controlată de Lucian Șova și masonul Stelian Nistor. La începutul anului l-am întrebat oficial pe ministrul Lucian Șova despre relația lui cu Golovin. Pe atunci era ministru al Comunicațiilor. Biroul de Presă al ministerului a transmis că demnitarul Lucian Șova nu are nicio relație cu Boris Golovin. Totuși, Șova a declarat că în perioada 2006-2007 a fost contactat de Boris Golovin, care și-a exprimat interesul pentru a colabora în vederea realizării unui proiect de afacere privind construcția și exploatarea de autobuze în  România. 

„Pentru implementarea proiectului propus, Lucian Șova a participat la înființarea unei firme, însă pentru că din rațiuni comerciale proiectul nu s-a mai realizat, firma nu a funcționat niciodată. Lucian Șova l-a cunoscut pe Boris 
Golovin ca cetățean român, om de afaceri, fără să știe nimic despre legăturile acestuia din Rusia“, a transmis biroul de presă al ministerului. Ministrul Șova nu este la primul contact cu rușii. În 2001, a însoțit o delegație a Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România la un congres la Irkutsk. Apoi, s-a dus de două ori la Moscova. Odată a făcut parte din delegația română care a participat la Moscova la întâlnirea comisiei mixte pentru transporturi rutiere. Ulterior, a participat la lucrările comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.