Nu vom avea căi ferate de mare viteză. În ce se fac investiţiile? Care e diferenţa faţă de UE? În timp ce rețeaua feroviară de mare viteză din Uniunea Europeană a ajuns la 8.556 km în 2023, România rămâne una țările europene fără nici o linie capabilă să susțină trenuri care circulă cu peste 250 km/h.
Cu o densitate feroviară de 45,3 metri pe kilometru pătrat, România se află sub media europeană, fiind departe de țările cu cea mai dezvoltată infrastructură feroviară.
Nu vom avea căi ferate de mare viteză. În ce se fac investiţiile? Care e diferenţa faţă de UE?
Datele oficiale ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că Uniunea Europeană dispunea, în 2023, de 200.947 km de linii feroviare, densitatea acestora fiind cea mai ridicată în marile orașe și centrele de populație.
Cehia conduce clasamentul cu o densitate de 123,2 metri de cale ferată pe km pătrat, urmată de Belgia (119,2 m/km pătrat), Germania (109,5 m/km pătrat) și Luxemburg (104,8 m/km pătrat).
În partea inferioară a clasamentului, se regăsesc Grecia (14,0 m/km pătrat) și Finlanda (19,4 m/km pătrat), în timp ce alte țări cu densități reduse includ Suedia (26,8 m/km pătrat), Estonia (27,2 m/km pătrat), Portugalia (27,8 m/km pătrat) și Letonia (28,9 m/km pătrat).
Citeşte şi: Gen. Ben Hodges: România nu face față unui război cu Rusia. N-are poduri, șosele, căi ferate
România, cu cei 45,3 m/km pătrat, are o poziție intermediară, însă suferă de pe urma unei infrastructuri vechi, subfinanțate și lipsite de modernizări esențiale.
În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a investit masiv în dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză, conform Termene.ro.
Nu vom avea căi ferate de mare viteză. În ce se fac investiţiile? Care e diferenţa faţă de UE? - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
În perioada 2013-2023, aceasta s-a extins cu 2.744 km (+47,2%), atingând 8.556 km. Spania conduce în acest domeniu, cu 3.190 km de linii de mare viteză, urmată de Franța (2.748 km), Germania (1.163 km) și Italia (1.097 km).
Citeşte şi: Țeapă spaniolă: au câștigat lucrări la căi ferate, au subcontractat unor români, nu plătesc
Țări mai mici, precum Belgia (211 km) și Olanda (90 km), dispun și ele de astfel de infrastructuri moderne. În contrast, România nu are nicio linie de mare viteză și nici proiecte concrete pentru viitorul apropiat.
Deși au existat promisiuni privind modernizarea și electrificarea unor tronsoane cheie, lipsa finanțării și a unei viziuni strategice întârzie dezvoltarea.
Proiectele feroviare, în mare parte susținute prin fonduri europene, se derulează lent, iar România riscă să rămână izolată de rețeaua modernă de transport a Uniunii Europene.
