CCIR susține politici și măsuri adaptate la realitățile comunității de business, axate pe asigurarea predictibilității și a transparenței, fiind o organizație garant al stimulării inițiativei antreprenoriale și atragerii de investiții autohtone și străine. Astfel, îmbunătățirea permanentă a cadrului normativ relevant pentru mediul de afaceri – parteneriatul public-privat, achizițiile publice, fiscalitatea, legislația muncii, codul comercial etc., printr-o consultare reală a decidentului cu mediul antreprenorial, devine prioritară pentru activitatea CCIR.
„Se vorbește de foarte mulți ani de necesitatea resetării legislației economice, dar prea mare lucru nu s-a făcut în acest sens. Poate nu ar strica un „plagiat pozitiv” în această problemă, având in vedere faptul că primul Cod Comercial din România, apărut în 1887, era de inspirație italiană. În lumea civilizată, rolul camerei de comerț este foarte bine cunoscut. Din păcate, pentru că nu au fost asumate politic, camerele de comerț din România au rămas o formă fără fond, deși beneficiază de o lege specifică făcută chiar de Statul Român. Suntem foarte atenți la ceea ce înseamnă cheltuirea banului public și diplomația economică. În ceea ce privește cheltuirea banului public, consider că este nevoie urgentă de o resetare administrativă a României pe formatul curților de apel existente, și anume reducerea numărului de județe la 15.
În ceea ce privește diplomația economică, dacă la sfârșitul lui 2015 deficitul balantei comerciale era de 8,37 miliarde euro, am ajuns, în numai 5 ani, la 18,36 miliarde de euro. Anul acesta probabil vom ajunge la peste 20 de miliarde de euro deficit al balanței comerciale. Datele arată foarte clar că exportul României este realizat de firmele cu capital străin care activează aici. Consumatorul știe ce vrea, dar nu vine nimeni în fața acestuia să-i satisfacă acest apetit al mărfurilor de import. Acest lucru nu se întâmplă pentru simplul fapt că diplomația economica românească nu există. Ambasadele României din Uniunea Europeană sunt înţesate de personal, dar în țări G20, precum Japonia, Coreea de Sud, Australia sau Brazilia, nu existăm. Probabil, în acest nou cod comercial va trebui să existe o solidaritate a mediului de business cu CCIR pentru ca diplomația economică românească să răspundă în mod eficient cerințelor pieţei”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
„Un nou cod comercial român se impune din motive de asigurare a continuității activității economice. De asemenea, Noul Cod comercial român trebuie să restabilească responsabilitatea, pentru a se putea „repara” capitalismul și liberalismul economic, atât de necesare păcii sociale și îmbunătățirii condiției umane. Nu în ultimul rând, un nou cod comercial român trebuie să asigure pavăza împotriva excepționalismului economic și juridic, care se bazează pe o continuă stare de alertă sau de urgență, sub pretextul unor crize continui sau repetate, și care permite achizițiile publice directe, fără licitație și fără competiție, accelerarea nenaturală a unor proceduri de autorizare, certificare, licență sau concesiune”, a declarat partenerul fondator al casei de avocatură Piperea și Asociații, dl. Gheorghe Piperea.
„Trecerea raporturilor comerciale în reglementarea Codului Civil, invocată de adepții teoriei moniste, aceea că reglementările trebuie să se regăsească în același cod, nu înseamnă și dispariția relațiilor comerciale. Ele vor continua să existe și cred că, dimpotrivă, această reglementare a relațiilor comerciale în Codul Civil a scos la iveală nevoia reglementării relațiilor comerciale într-o lege distinctă. Indiferent de viziunea monistă sau dualistă, dreptul comercial, activitățile comerciale și implicit arbitrajul comercial sunt o realitate și ele nu vor dispărea. Raporturile comerciale există pentru avem o bază obiectivă a relațiilor sociale, specifică acestei activități de comerț. Comerțul în sine este motorul economiei globale, aceasta fiind o realitate pe care nu o putem nega”, a declarat președintele Curții de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, dl. Ștefan Deaconu.
