"În ceea ce priveşte politica fiscală, vor fi necesare măsuri fiscale puternice pentru a reclădi spaţiul fiscal şi a preveni deteriorarea condiţiilor de finanţare. Deşi apreciem intenţia autorităţilor de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8% din PIB, misiunea prognozează acest deficit la 6,75% din PIB în baza politicilor actuale.
Citește și: VIDEO Trei români au lăsat într-o baltă de sânge mai mulți bulgari care petreceau în Calabria
Cu reforme administrative de îmbunătăţire a colectării veniturilor şi cu expirarea măsurilor de sprijin, deficitul este proiectat să se modereze pe termen mediu însă datoria publică va continua să crească.
Eforturile de modernizare a administraţiei fiscale trebuie să continue. Totuşi, acestea nu vor fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, sub pragul de 3% din PIB şi pentru stabilizarea datoriei publice, pe partea de venituri, măsuri de politică fiscală care să genereze cel puţin două procente din PIB ar trebui să fie implementate.
Voi menţiona în continuare două recomandări în acest sens. În primul rând în ceea ce priveşte impozitul pe venit, sistemul de impozitare în România este complicat de scutirile acordate anumitor sectoare, dar şi de tratamentele speciale, inclusiv nivelul redus al impozitului pe dividende şi alte excepţii, inclusiv regimul microîntreprinderilor. Dar aceasta afectează în mare măsură eficacitatea şi echitatea sistemului fiscal. O reformă cuprinzătoare este necesară pentru a egaliza baza de impozitare în toate sectoarele şi pentru toate sursele de venit. Acest lucru ar putea aduce mai mult de 1,25% venituri din PIB şi ar aduce contribuţia la sistemul de impozitare", a spus, potrivit Agerpres, Jan Kees Martijn.
El a menţionat că a doua consideraţie priveşte Taxa pe Valoarea Adăugată, eficienţa sistemului de TVA din România fiind una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Creşterea eficienţei la nivelul UE prin extinderea bazei şi prin simplificare ar putea genera în plus 1,5 procente din PIB dacă ar fi implementată pe deplin.
VIDEO Asaltul Capitoliului, „tentativă de lovitură de stat”. Trump, plasat în centrul „complotului”
VIDEO Manevrele tip Top Gun ale unui pilot urainean pentru a evita rachetele trase de la sol
Şeful misiunii FMI pentru România a făcut referire la cheltuielile cu pensiile şi la majorările salariale din sectorul public şi a spus că recomandă să fie mai predictibile. Reformele sistemului de pensii incluse în planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebuie implementate cu promptitudine, iar salariile din sectorul public ar trebui stabilite de o manieră mai predictibilă.
El a fost întrebat în cadrul conferinţei despre recomandările din raport cu privire la introducerea taxării progresive pentru cei cu venituri mari.
"Prima cerinţă atunci când vorbim de reforme fiscale ar fi să curăţăm baza fiscală, să înlăturăm multiplele scutiri, deficienţe şi alte preferinţe speciale în tot acest sistem. Făcând acest lucru, ar ajuta la sporirea echitabilităţii, ar fi mai uşor să colectaţi taxele şi impozitele şi ar îmbunătăţi în mod direct colectarea veniturilor la bugetul de stat, pentru că mai mulţi contribuabili şi-ar plăti partea lor în mod echitabil. Atunci când va exista o bază mai logică şi comprehensivă în ceea ce priveşte sistemul fiscal, sigur autorităţile ar trebui să evalueze dacă sistemul fiscal ar trebui să se bazeze pe cota unică sau pe cotă progresivă. Fără o bază curată nu putem aplica niciuna din aceste rate. Nici unice nici progresive. Atunci când ne gândim la cota progresivă, la impozitarea progresivă sunt câteva argumente de luat în considerare care ar putea fi în favoarea acestui aspect. Cu un sistem fiscal progresiv s-ar putea colecta mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari, ceea ce ar putea ajuta la reducerea deficitului. Aşadar, creşterea ar influenţa colectarea veniturilor. De asemenea, ar ajuta la reducerea acestei inegalităţi care există în România. Inegalităţi la un nivel destul de ridicat. Aş vrea să menţionez că sunt multe aspecte în implementarea acestei impozitări progresive. Este posibil să existe impozite mai mari doar pentru veniturile mai mari. Aceasta este o opţiune care trebuie să fie făcută. Noi am menţionat posibilităţile, câteva argumente pro şi contra şi sigur este alegerea şi este o opţiune de luat în considerare de către autorităţile din România", a spus Jan Kees Martijn.
El menţionat că pentru 2023 un progres poate şi trebuie făcut în ceea ce priveşte curăţarea bazei fiscale.
"Implementarea impozitului progresiv aduce provocări în ceea ce priveşte colectarea. Nu este uşor ca acest lucru să se facă imediat pentru că este nevoie ca Administraţia Fiscală să cunoască toate sursele de venit pe care o persoană le are. În acest moment informaţiile sunt sursă cu sursă. Asta ar face dificilă introducerea taxării progresive cu succes în 2023 şi ar fi mai realist ca, în condiţiile în care se ia decizia de a fi introdusă, să intre în vigoare după această dată. Dar este mai important să nu fie întârziată nicio decizie în acest sens", a declarat Jan Kees Martijn.
