Banca centrală a României a afișat un curs de schimb de 4,9480 lei pentru un euro, o stagnare față de cursul de vineri și chiar față de începutul săptămânii trecute, când cursul de schimb era de 4,9447 lei/euro. Nu același lucru se întâmplă cu monedele din regiune, care s-au devalorizat, e drept ușor, față de moneda unică.
Monedele din regiune au o sensibilitate mai mare față de criza provocată de invazia Rusiei asupra Ucrainei și sunt expuse riscului de contagiune, mai puțin România, avertizează Chris Turner, analist șef pentru piețe globale al ING.
”Leul românesc a rămas stabil în raport cu euro în timpul crizei”, însă sumele de bani mișcate în tranzacțiile cu lei sunt însă în creștere atunci când moneda românească ajunge în jurul cotației de 4,95 lei/euro, ceea ce, consideră Chris Turner, ”sugerează că ofertele oficiale au protejat leul”.
”Acest lucru este în concordanță cu estimarea noastră că leul va avea un curs valutar stabil pe tot parcursul anului 2022”, mai consideră Turner.
Din cauza importurilor masive consumate în piața românească, riscul provocat de o devalorizare ar inflama prețurile și BNR nu-și dorește un puseu inflaționist venit dinspre curs.
Pe de altă parte România are un deficit al contului curent (acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea) mare, care vine tot din importuri masive de produse străine. Mărfurile importate se vând în lei, iar apoi importatorii trebuie să cumpere valută pentru a le plăti, iar o devalorizare a leului ar mări imediat prețurile acestora.
Spre deosebire de leu, forintul unguresc s-a depreciat cu 3,84% în ultima săptâmână, căzând până la 369,89 de forinți pentru un euro, de la 356,11 forinți/euro, cât era în 21 februarie, cu o zi înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Zlotul polonez a pierdut și el 3,79% din valoare în fața monedei eruopene în ultima săptămână, după invazia Rusiei în Ucraina. Astăzi cursul s-a depreciat ușor, cu 0,03% față de vineri, până la 4,69 zloți/euro, de la 4,66 de zloți.
