Fiecare român va plăti 2.126 €, în 2026, în contul datoriei făcute de România. Inclusiv copiii și pensionarii

Conform datelor de la Ministerul de Finanțe, de la ultima comunicare a datoriei exterme, pentru luna decembrie a acestui an, în România, serviciul datoriei publice va avea o valoare de 206,5 miliarde de lei, adică de aproximativ 40,4 miliarde de euro. Această sumă trebuie să fi plătită de România în anul 2026.

Populația rezidentă a României era de aproximativ 18,8 - 19 milioane de persoane, la începutul anului 2026, cu tot cu copii şi pensionari.

Asta înseamnă fiecare român va trebui să plătească, în 2026, suma de 2.126 de euro, pentru plata datoriilor făcute de statul român.

Serviciul datoriei publice este totalitatea plăților pe care statul (prin Ministerul Finanțelor) sau autoritățile locale trebuie să le facă pentru a achita împrumuturile contractate. Include rambursarea ratelor de capital (suma împrumutată), dobânzile aferente lor, comisioanele și alte costuri asociate finanțărilor pe o perioadă determinată.

Fiecare român plăteşte 2.126 de euro, anul acesta, în contul datoriei făcute de statul român

Exemplu comparativ. Prin analogie, dacă tu, cu familia ta, ai făcut un singur credit ipotecar, de 120.000 de euro, ca să îţi iei o locuinţă, rata lunară este de 650 - 750 de euro, plus dobânda. Asta înseamnă că serviciul anual al datoriei tale private este de 7.800 - 9.000 de euro, plus dobânda şi comisioanele.

Acest serviciu al datoriei publice a României, de 40 de miliarde de euro, este format din scadenţe pe diferite formate. Analistul economic Sorin Dinu explică faptul că există datoria publică externă şi cea internă. Apoi detaliază ritmul plăţilor pe datoria externă.

"Avem pe piața externă trei rambursări de principal, în februarie, septembrie şi decembrie, cu dobânzile aferente. Vorbim despre scadențe la rambursări de principal, fără dobânzi.

Citeşte şi: 348.000.000.000.000 $ este datoria publică globală-record la care au ajuns statele lumii

Din această sumă, 43,7 miliarde de lei sunt datorie externă. Diferența - datorie internă. La datoria externă, sunt trei plăți principale: una a fost în luna februarie, de 3,3 miliarde de euro.

Urmează una în septembrie, de 1.35 miliarde de euro, și încă una în decembrie, de 1,25 miliarde de euro."

Dinu trece apoi la detalierea plăţilor pe care Ministerul Finanţelor le are de făcut pe serviciul datoriei publice interne, unde ritmul plăţilor necesare, spune expertul, este de-a dreptul ameţitor. Este vorba despre titluri de stat (sau obligaţiuni) şi certificate de trezorerie, cumpărate în principaal de bănci, care sunt marii creditori ai statului român, prin aceste instrumente financiare. Băncile le cumpără, pentru că sunt cele mai sigure plasamente, chiar dacă profitul este foarte mic.

Citeşte şi: Valentin Lazea, economistul-şef BNR, avertizează că datoria publică se apropie iar de 60%

"Mai avem pe piața internă, pentru datoria internă, un ritm ameţitor al scadenţelor. Trecem peste luna martie, în care suma e mică. În aprilie, avem de rambursat peste 11 miliarde de lei, adică mai mult de 2 miliarde de euro.

În mai, încă 874 de milioane de euro, în iunie, alte 12 miliarde de lei, deci aproape 2,3 miliarde de euro. În luna iulie, în lei, echivalentul a puţin puţin peste 1 miliard de euro, iar în august alte 1,16 miliarde de euro, de data aceasta în euro.

Septembrie iar este o lună de relaxare. După aceea, în octombrie, sunt de plată aproape 3 miliarde de euro. Urmează un pic de relaxare în noiembrie, iar în decembrie sunt la plată încă 1,3 miliarde de euro.

Citeşte şi: Pensii înghețate, după ce datoria publică a ajuns la 60%. Prin ce miracol pensionarii pot lua bani în plus?

Vorbim despre obligaţiuni sau certificate de trezorerie, emise pe piața primară, prin intermediul BNR, cumpărate în special de bănci. Principalii deţinători de datorie publică internă sunt băncile. La sfârșitul lui ianuarie 2026, ele dețineau aproximativ 43 de miliarde de euro, numai datorie internă.

Dacă comparăm cu cele 140 de miliarde de euro, cât sunt în total depozitele interne din bănci, 43 de miliarde de euro sunt de fapt sumele investite de bănci în titluri de stat sau în certificate de trezorerie."

Mai sus, l-am citat pe Sorin Dinu afirmând că septembrie este o lună uşoară, de relaxare. Da şi nu. Pe datoria publică, dar statul român a făcut şi unele plasamente private. La bănci. În România, dar şi în afara ţării. Vin şi aici rate la scadenţare.

Luna septembrie, în realitate, numai de relaş nu e

Expertul detaliază:

"Din cauza presiunilor care au existat pe piața internă, în ultimii ani, statul român a realizat ceva plasamente private, pe piața internă. Adică împrumuturi directe la bănci, în afara piețelor interbancare.

Din anii grei de deficite 2023 – 2025, Banca Transilvania are în noiembrie de încasat 1,2 miliarde de euro, de la statul român, deci în realitate luna de relaxare nu e deloc aşa. Statul român mai trebuie să plătească la CEC, în august, 1 miliard de lei şi în decembrie alte sume de bani.

Şi pe piața externă s-au făcut plasamente private, în anii 2022 - 2024, pentru care, în septembrie 2026, se mai adaugă alte 600 de milioane de euro."

Iar lucrurile sunt şi mai dramatice, pentru că în fapt suma nominală de plată este şi mai mare. Pentru că mai există şi componenta de deficit primar. Dinu:

"Din suma totală de plată, anul acesta, de 40,4 miliarde de euro, aproape 12 miliarde de euro sunt dobânzile.

Pentru că România nu are excedent, ci deficit primar, România va trebui să împrumute întreaga sumă, de 40,4 miliarde euro, la care se adaugă componenta de deficit primar pentru acest an.

În total, avem de plată 59 de miliarde de euro și avem 132 de miliarde de lei deficit, deci mai avem nevoie de încă vreo 70 de miliarde de lei, adică de încă vreo 14-15 miliarde de euro."

Avem un guvern responsabil

Concluzie. Deficitul primar e diferenţa de venituri şi cheltuieli, ca şi excedentul primar, cu diferenţa că primul e negativ şi al doilea e pozitiv. De exemplu, dacă Neculai are venituri de 5.000 de lei lunar şi cumva reuşeşte timp de un an să cheltuie (evident, îndatorându-se) 6.500 de lei lunar, la sfârşitul anului are un deficit primar de 18.000 de lei.

Dacă s-a împrumutat legal şi nu şi-a plătit datoriile, vin autorităţile statului şi îl execută silit. Guvernul Bolojan se străduieşte, de când a venit la putere, guvernând responsabil, să demonstreze marilor creditori că România are bonitate, adică este capabilă să-şi plătească datoriile.

Dacă marii creditori vor ajunge într-o zi la concluzia că România nu are bonitate, lucrurile vor deveni dramatice. Atunci, o entitate analogă Troicii Europene care s-a ocupat de Grecia va stabili un program dur de conformare, prin plăţi eşalonate.

În Bulgaria, după falimentul din anii 1996 - 1997, pensiile şi salariile au fost drastic afectate, conform tavex.ro. În Grecia, după faliment, între anii 2010 şi 2018, pensiile au fost reduse succesiv de cel puţin 20 de ori. Au fost proteste violente, conform Ştirile ProTV