Pensii înghețate, după ce datoria publică a ajuns la 60%. Prin ce miracol pensionarii pot lua bani în plus?
Cum vor mai putea fi mărite pensiile, după ce deficitul a ajuns la peste 60% din PIB? Mihai Căruntu, analist financiar, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România are câteva soluții.
Datoria publică a României a ajuns în noiembrie 2025 la un nivel record de 1.121 miliarde de lei, depășind pragul de 60% din Produsul Intern Brut.
Aşa cum vom vedea, perspectiva este că datoria publică va continua să crească şi singura întrebare ce se pun este: când şi cum anume va fi ea stabilizată?
Pensii „înghețate”, după ce datoria publică a ajuns la 60%. Prin ce miracol pensionarii pot lua bani în plus?
Mai pot fi crescute pensiile? Potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, înghețarea salariilor în sectorul public este declanșată atunci când datoria publică depășește 50% din PIB.
Potrivit legii responsabilității fiscale, dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut: Sunt înghețate cheltuielile totale privind salariile din sectorul public, dar și cheltuielile cu asistența socială, inclsuiv pensiile.
Pensiile ar trebui indexate la 1 ianuarie 2027 cu 12% (rata inflației și 50% din creșterea procentuală a venitului brut)
Sistemul bancar deja a devenit relativ mic și chiar și fondurile de pensii au ajuns la 11% din PIB, sunt foarte mari, spune pentru Newsweek România, Mihai Căruntu, analist financiar, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România.
Dimensiunea datoriei publice e mare față de dimensiunea sistemului bancar și a sistemului privat de pensii, care a ajuns în jur de 40 de miliarde de euro.
"Şi asta e ceva normal: băncile locale și fondurile de pensii să aibă o parte din datoria publică. Interesul statului este să aibă cât mai mulți investitori români.
Să se împrumute de la investitori români în proporţie cât mai mare, dar deja, dat fiind volumele mari de datorie, jumătate din datoria publică e deținută de investitori străini", dezvăluie Căruntu.
Citeşte şi: Datoria publică a României a urcat la 58,9% din PIB. Ce reprezintă aceasta?
"Trebuie să fim credibil față de străini. De exemplu, anul acesta şi anul trecut, România a emis titluri de stat în cuantum de 13% din PIB, deci o datorie mare.
România deja se remarcă pe piețele internaționale de capital prin volumele de datorie și este cel mai mare emiţător dintre statele din estul Europei", explică expertul.
Într-adevăr, în ianuarie 2026, plafonul total al programului de împrumut Medium Term Note (MTN - eurobonduri), de la Bursa din Luxemburg, a fost majorat la 100 de miliarde de euro.
Nu ne putem opri din emis titluri
Iar România "trebuie să emită (n. red.: în continuare) titluri", pentru că "deficitul public a ajuns la 60% din PIB. Cea mai mare miză pentru România, în următorii ani, e să îşi stabilizeze datoria. Să nu crească", spune Mihai Căruntu.
Concluzia ar fi că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost dramatic. Evoluţia datoriei publice a fost îngrijorătoare.
Newsweek ştie că datoria publică guvernamentală, la 31 decembrie 2019, a fost de 373,1 miliarde de lei, reprezentând 35,2% din PIB, iar în 2009 era 29% - 30% din PIB.
Îţi trebuie excedent pentru creșterea pensiilor
Şi atunci, se mai poate stabiliza această escaladare? "Pe ce simulări s-au făcut, nu se poate stabiliza mai jos de 67% - 68% din PIB.
Pentru asta trebuie să ai excedent, adică venituri publice mai mari decât cheltuieli publice, altele decât dobânzile", explică specialistul.
Şi atunci mai pot să fie crescute pensiile de stat, de pe Pilonul 1? Newsweek a scris încă din aprilie 2025 că, făcând trimitere la Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010.
Citeşte şi: Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Când ar putea fi înghețate? Avem deficit record
Conform acesteia, înghețarea salariilor bugetare se declanșează când datoria publică depășește 50% din PIB.
Dacă datoria publică trece de 55% din PIB, se blochează și creșterile de pensii, iar la peste 60% se activează mecanisme automate suplimentare de ajustare.
Detalierea pragurilor conform legii:
- Peste 50% din PIB: Guvernul trebuie să adopte măsuri, pentru a îngheța salariile în sectorul public.
- Peste 55% din PIB: măsuri de înghețare a pensiilor, dar și a altor cheltuieli sociale.
- Peste 60% din PIB: Se instituie măsuri și mai stricte de reducere a cheltuielilor.
Deși legea prevede aceste praguri, aplicarea lor depinde adesea de deciziile politice, cum ar fi adoptarea unor ordonanțe de urgență.
Măsurile ce se iau? Este vorba despre "măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public".
Atunci când datoria publică ajunge sau trece de 60% din PIB, măsurile care se iau sunt aceleaşi, dar mai dure, adică "se activează mecanisme automate suplimentare de ajustare".
Aceste cuvinte simple descriu sintetic o realitate posibilă viitoare dramatică.
"Nu ştiu cât se aplică legislaţia de macrostabilitate economică", comentează Mihai Căruntu. "Trebuie să mai fie și pensiile indexate cu inflația", spune el.
Pensiile nu au fost indexate cu inflaţia, începând cu 1 ianuarie 2026.
"Pentru ca România să treacă la perspectiva de rating stabil, că acum perspectiva e negativă, trebuie să creeze investitorilor străini şi agențiilor de rating perspectiva că scade deficitul bugetar", subliniază Căruntu.
Ne-am stabiliza la 68% din PIB
"Acum este 8,4% şi ar ajunge la 6,2% și trebuie să ajungă la 3%, în anul 2030, astfel încât datoria publică să ajungă să nu mai crească, să rămână stabilă. Oricum, sub 70% din PIB, în următorii 3-5 ani.
Simulările făcute și de Consiliul Fiscal, și de domnul Dăianu, pe datoria publică, arată că se poate spera să stabilizăm datoria publică în jur de 67% - 68% din PIB.
Oricum asta e o miză: să nu treacă de 70%, în procesul acesta, în care ajustezi deficitul bugetar, te împrumuţi mai puțin pe piețe, ca să acoperi deficitul, mai rostogoleşti din datorie și ajunge la scadență.
Este extrem de important ca datoria publică în PIB, care este 60% din PIB acum, să nu mai crească și să rămână sub 70%, pentru ca România să poată câştiga perspectiva de rating", a declarat analistul financiar Mihai Căruntu, pentru Newsweek România.
CONCLUZIE În acest context, doar un miracol ar putea face ca pensiile să fie indexate la 1 ianuarie 2027 cu 12%.
