Aproape două milioane de români, beneficiari ai cardurilor de energie, au primit o veste bună de la ministrul Fondurilor și Proiectelor Europene.
Adrian Câciu a anunţat că valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi până la data de 31 martie 2024.
„O veste bună pentru cei aproximativ două milioane de beneficiari ai voucherelor pentru energie: valabilitatea cardurilor de energie se va prelungi până la data de 31 martie 2024 astfel încât gospodăriile vulnerabile să aibă resursele necesare pentru a trece cu bine și peste iarna care începe.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene am obținut acordul prelungirii valabilității cardurilor de energie de la 31 decembrie 2023 la 31 martie 2024.
Două milioane de români vor putea trece iarna cu bine la încălzire. Ce anunț a făcut statul
În acest sens, în aceste zile, inițiem demersurile de modificare a legislației naționale pentru ca acest acord să fie rapid implementat.
Compensarea prețurilor la energie este o măsură importantă prin care asigurăm sprijin familiilor vulnerabile și ne menținem angajamentele luate, așa cum e normal”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
Citește și: Pe ce loc se află România la prețurile la energie în Europa
În primul semestru al anului 2023, tarifele medii la electricitate pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2022, trecând de la 25,3 euro la 100 kWh la 28,9 euro la 100 kWh.
Datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) indică că Țările de Jos, Lituania și România au înregistrat cele mai mari creșteri în moneda lor națională.
Citește și: Cum poți să scazi factura la curent cu 84 de lei pe lună. 5 metode prin care poți plăti mai puțin
În prima jumătate a anului 2023, față de aceeași perioadă din 2022, tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici au înregistrat creșteri în 22 de state membre ale Uniunii Europene.
Cea mai semnificativă creștere, exprimată în moneda națională, a fost înregistrată în Țările de Jos (+953%), Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%), în timp ce cea mai mică creștere a fost în Spania (cu o scădere de 41%) și Danemarca (cu o scădere de 16%).
