Donald Trump vrea să se lanseze în afaceri în domeniul fuziunii nucleare. Care sunt riscurile?
Preledintele SUA, Donald Trump, vrea să se lanseze în afaceri, în domeniul fuziunii nucleare. Care sunt riscurile acestei iniţiative?
Donald Trump intenționează să-și extindă afacerile în domeniul fuziunii nucleare, considerat „Sfântul Graal” al Energiei.
Decizia de implicare a actualului președinte al SUA în aceste afaceri a provocat mai multe îngrijorări legate de conflictul de interese și riscul ca administrația de la Washington să ofere contracte unor apropiați ai lui Trump.
Grupul Trump Media & Technology (DJT) a provocat zilele trecute un șoc pe Wall Street după anunțarea fuziunii, în valoare de 6 miliarde de dolari, cu compania TAE Technologies, o companie susținută de Google care investește în domeniul fuziunii nucleare.
Donald Trump vrea să se lanseze în afaceri în domeniul fuziunii nucleare
Prin această „fuziune” dintre DJT și TAE, președintele Trump va obține o cotă importantă în cadrul unei companii care ar putea primi finanțări substanțiale din partea unui guvern condus de același Trump.
Companiile care investesc în fuziunea nucleară sunt reglementate de guvernul federal al SUA. Fuziunea dintre DJT și TAE urmează a fi aprobată de instituții guvernamentale, unele dintre acestea având șefi numiți direct de către Trump.
„În mod clar vorbim de un conflict de interese aici”, a declarat pentru CNN Richar Painter, jurist expert în etică și integritate, membru în administrația fostului președinte George W. Bush.
Citeşte şi:
„De la Războiul Civil încoace, toți președinții au renunțat la orice fel de afaceri care ar putea intra în conflict cu responsabilitățile oficiale. Președintele Trump face exact opusul”.
Preluarea de către Trump a companiei TAE Technologies a dus la o creștere cu 500 de milioane de dolari a averii lui Trump. Astfel, prețul acțiunilor companiei Trump Media a înregistrat o creștere de 42% în ziua în care s-a anunțat fuziunea dintre cele două companiii.
Oamenii de știință discută despre fuziune de mai bine de un secol. În ultimele decenii, au reușit progrese importante, folosind magneți sau lasere pentru a reproduce procesul în laborator.
Citeşte şi:
Problema este că fuziunea este mult mai greu de controlat decât fisiunea, procesul folosit în momentul de față în centralele nucleare actuale.
Fuziunea este procesul prin care atomii se unesc și eliberează cantități uriașe de energie, adică exact mecanismul care „alimentează” stelele. Combustibilii necesari sunt abundenți, nu există riscul unor topiri de tip Cernobîl, iar procesul nu produce deșeuri radioactive cu durată lungă de viață.
Asta ar însemna energie aproape nelimitată, suficientă atât pentru cererea explozivă a inteligenței artificiale, cât și pentru a elimina dependența de combustibilii fosili care supraîncălzesc planeta, conform antena3.ro.
Un reactor de fuziune trebuie mai întâi să încălzească hidrogenul la temperaturi mai mari decât cele din Soare, transformându-l în plasmă.
Apoi trebuie să mențină această plasmă extrem de instabilă suficient de mult timp, încât atomii să fuzioneze și să elibereze energie.
Iar întregul sistem trebuie să reziste și să funcționeze repetat, fiabil, pentru a alimenta o rețea electrică.