Cum vrea ANAF să schimbe regulile pentru insolvența firmelor pentru a mări gradul de recuperare a creanțelor

Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat, pe 14 septembrie 2026, un proiect de ordin privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență.

Aceștia pot ajunge să gestioneze procedurile unor firme cu datorii către stat, în dosare în care ANAF participă în calitate de creditor. Miza este importantă: recuperarea creanțelor fiscale și modul în care sunt administrate sau valorificate activele societăților insolvente.

Proiectul se află în transparență decizională.  

ANAF pregătește noi reguli pentru alegerea practicienilor în insolvență

Potrivit ANAF, proiectul a fost publicat în secțiunea de transparență decizională pe 14 septembrie 2026, sub denumirea „Proiect de ordin al președintelui ANAF privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență de către ANAF”.

Citește și: Băncile ar putea verifica direct la ANAF datele fiscale ale firmelor. Ce informații pot primi

În prezent, procedura este reglementată de Ordinul președintelui ANAF nr. 1.443/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 457 din 6 iunie 2019 și modificat ulterior.

Sistemul presupune două etape distincte: agrearea practicienilor de către ANAF și selectarea dintre cei agreați pentru dosarele concrete în care organul fiscal central are calitatea de creditor.

Citește și: ANAF pregătește impunerea CASS pentru chirii și dividende nedeclarate din 2025. Cine poate primi decizie?

Scopul prevăzut de actuala reglementare este selectarea unor practicieni care să contribuie la obținerea unui grad cât mai ridicat de recuperare a creanțelor fiscale.

Cine poate ajunge pe lista practicienilor agreați de ANAF

Potrivit legislației în vigoare, ofertant poate fi un cabinet individual, cabinete asociate, o societate civilă profesională cu răspundere limitată – SPRL –, o întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată – IPURL – sau un consorțiu format din forme de exercitare a profesiei.

Actuala procedură prevede publicarea de către ANAF a unui anunț privind agrearea, iar practicienii interesați trebuie să depună documentele solicitate.

Printre acestea se numără documente emise de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România privind înscrierea în evidențele organizației și situația sancțiunilor disciplinare, precum și documente referitoare la asigurarea de răspundere profesională.

Procedura de agreare este reluată semestrial pentru practicienii care nu se află pe lista ANAF, inclusiv pentru cei care nu au participat la procedurile precedente.

Practicieni în insolvență condamnați pentru mită și fals

Importanța criteriilor de selecție este demonstrată și de dosarele penale instrumentate de-a lungul timpului. Au existat practicieni în insolvență condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite în legătură cu exercitarea atribuțiilor profesionale.

Unul dintre cazuri este cel al lui Petrică Dan Vlaic, administrator judiciar la data faptelor. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Curtea de Apel Alba l-a condamnat definitiv, în decembrie 2020, la 3 ani și 7 luni de închisoare pentru luare de mită și spălare de bani în formă continuată.

Instanța i-a interzis și exercitarea profesiei de practician în insolvență timp de trei ani după executarea pedepsei.

Cazul este relevant pentru puterea pe care o poate avea administratorul judiciar într-o procedură de insolvență și pentru riscul ca această poziție să fie folosită împotriva intereselor creditorilor.

Lichidator condamnat după ce a cerut bani de la administratorul unei firme

Un alt caz este cel al lui Cătălin Costin Petre, lichidator judiciar. Potrivit DNA, acesta a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Pitești, în martie 2015, la patru ani de închisoare pentru luare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals intelectual.

Potrivit rechizitoriului DNA, lichidatorul a pretins inițial 4.500 de lei pentru a nu face demersuri în vederea atragerii răspunderii personale a administratorului unei societăți.

Ulterior, procurorii au arătat că a mai pretins 5.500 de lei pentru a renunța la demersurile privind anularea unor transferuri patrimoniale.

DNA a susținut că practicianul l-a determinat pe administrator să completeze cu date nereale o factură fiscală antedatată. Documentul a fost apoi folosit în cadrul procedurii judiciare.

Într-un alt episod din dosar, lichidatorul a pretins 10.000 de lei de la administratorul unei societăți care avea datorii către bugetul de stat, în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale.

Condamnarea a rămas definitivă, iar instanța i-a interzis temporar și exercitarea profesiei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor.

„Dosarele bune” de insolvență, miza unor fapte de corupție

Problemele constatate în dosarele penale nu au privit numai activitatea practicienilor după desemnare. Anchetele DNA au vizat și situații în care miza era chiar obținerea unor dosare de insolvență.

Într-un amplu dosar privind fapte de corupție în care au fost implicați magistrați și practicieni în insolvență, DNA a descris existența unor așa-numite „dosare bune”.

Procurorii explicau că, din perspectiva unui lichidator sau administrator judiciar, acestea erau dosare ale unor societăți care dețineau active valoroase ce puteau fi valorificate și care puteau genera venituri importante pentru societatea de insolvență.

Ancheta a vizat inclusiv oferirea unor sume de bani, bunuri sau servicii în legătură cu desemnarea preferențială a unor administratori judiciari și atribuirea unor asemenea dosare.

În același dosar, Cristina Elena Popa, fostă Cândea, practician în insolvență, a fost condamnată la un an și patru luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită în formă continuată. Instanța i-a interzis temporar și exercitarea profesiei de practician în insolvență.

De ce contează pentru firmele care au datorii la stat

Administratorul sau lichidatorul judiciar poate avea o influență majoră asupra unei societăți ajunse în insolvență.

Practicianul verifică situația societății și creanțele, poate analiza operațiuni și transferuri patrimoniale, participă la valorificarea activelor și îndeplinește atribuții importante în procedurile de reorganizare sau faliment.

În anumite condiții, pot fi inițiate și demersuri pentru atragerea răspunderii persoanelor care au contribuit la ajungerea societății în insolvență.

Pentru ANAF, alegerea practicianului are o miză suplimentară: recuperarea banilor pe care firma îi datorează bugetului de stat.

Tocmai de aceea, actuala procedură ANAF urmărește, potrivit reglementării, selectarea practicienilor astfel încât să fie asigurat un grad ridicat de recuperare a creanțelor fiscale.

Sunt fraudele motivul pentru care ANAF schimbă acum regulile?

ANAF a decis să pregătească un nou ordin privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență, însă existența dosarelor penale prezentate mai sus nu poate fi indicată drept cauza oficială a modificării.

În documentele publice disponibile odată cu anunțarea proiectului, ANAF nu afirmă explicit că schimbarea procedurii este determinată de aceste cazuri.

Dosarele demonstrează însă vulnerabilitățile care pot apărea atunci când un practician lipsit de integritate dobândește control sau influență asupra unei proceduri în care sunt în joc active importante și creanțele creditorilor.

Pentru stat, riscul este direct atunci când printre creditorii societății se află ANAF și trebuie recuperate taxe și impozite neachitate.