Cine sunt românii ce vor avea pensii tăiate cu 50% la recalculare. Ce erori sunt în legea pensiilor

Există o categorie de români care vor avea pensiile tăiate la jumătate după recalculare. Nu este singurul lucru care trebuie îndreptat în legea pensiilor.

Guvernul mai avea nevoie de avizul Consiliului Economic și Social pentru a da undă verde la Legea Pensiilor.

Se pare că l-a primit, dar cu o serie de observații. Una din cele mai importante prevede faptul că persoanele care iau pensie de handicap vor avea pensia tăiată la jumătate.

Citește și: Cine sunt pensionarii care nu primesc niciun leu în plus la recalcularea pensiei. Când s-au născut?

„Este necesară menținerea formulei de calcul a pensiei din Legea nr. 263/2010 privind Sistemul Public de Pensii pentru persoanele cu dizabilități care îndeplinesc stagiul complet de cotizare.

Formula de calcul bazată exclusiv pe principiul contributivității va genera o inechitate socială majoră: persoanele cu dizabilități care se vor pensiona după data intrării în vigoare a acestei legi, vor avea pensii semnificativ mai mici față de cele care s-ar pensiona acum, folosind prevederile legii în vigoare, în condiții identice de salarizare și de stagiu de cotizare.

Citește și: Cum pot obține 1.000 lei în plus la pensie milioane de români? Ce condiție trebuie să îndeplinească?

Cine sunt românii ce vor avea pensii tăiate cu 50% la recalculare

După aplicare noii formule de calcul, persoanele cu handicap care au realizat stagiile de cotizare la pensiile pentru limita de vârstă până la data intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor, vor avea pensiile tăiate la jumătate”.

Speranța de viață, o problemă

Consiliul mai spune că atunci când s-a calculat cât stă un om în câmpul muncii nu s-a calculat care e speranța de viață în România, una foarte scăzută - 72 ani la bărbați și 75 la femei.

„Nu se menționează ce se întâmplă dacă scade speranța de viață, dacă se reduc stagiile menționate anterior și vârsta standard de pensionare. Este de interes un astfel de aspect ținând cont de faptul că România este pe penultimul loc între țările UE dpdv al speranței de viață, vârsta de pensionare în România este deja mai mare decât în alte state UE.

Pe de alta parte, luarea în considerare a unui singur indicator (speranța de viață – considerăm calculată este media dintre speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților) poate conduce la rezultate eronate și neconforme cu realitatea atât timp cât nu se ia în considerare spre ex. și gradul de mortalitate, creșterea nr. mediu al persoanelor cu handicap accentual/grav sau al celor cu afecțiuni grave și incurabile”, spuen CES.

În plus există o serie de ambiguități:

„Se înțelege că la maxim 3 ani va crește stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare cu luarea în considerare a creșterii speranței de viață. O astfel de prevedere ar trebui să fie certă deoarece maxim 3 ani poate însemnă și la 1 an și la 2 ani sau 3 ani. Deci, nu există o certitudine pentru beneficiarii legii cu privire la accesarea dreptului de pensionare”, arată CES.

Inconveniente au fost semnalate și în ceea ce privește alcătuirea tabelelor cu vârstele standard de pensionare.

„Fiind o lege nouă și pentru că se aplică din 2024, ar necesita ca tabelul cu vârste standard, stagii complete și stagii minime de cotizare pentru femei să înceapă spre exemplu din anul 1961 care corespunde pensionării limita de vârstă în 2023.

Din perspectiva tabelului cu vârste standard, stagii complete și stagii minime de cotizare pentru bărbați, acesta ar putea fi eliminat câtă vreme nu se mai aplică din anul 2015, când vârsta eșalonată de pensionare pentru barbati a atins pragul de 65 de ani”.