Deși o vastă majoritate a proprietarilor a primit solicitări de scădere a chiriilor, doar 25% dintre solicitări s-au concretizat.
Aceasta este concluzia studiului realizat de EY România, „Impactul Covid-19 asupra spațiilor de birouri”.
Pe de altă parte, aceștia nu pot răsufla încă ușurați: experții spun că impactul real va fi resimțit abia la momentul expirării duratei contractuale, când chiriașii vor pune în balanță beneficiile oferite de proprietari la prelungirea contractelor versus relocarea într-o altă clădire.
Cereri de retragere a chiriilor
În acel moment, proprietarii vor fi cel mai probabil vulnerabili în fața cererilor de restrângere a spațiilor sau de renegociere a prețului chiriei.
„Din punctul nostru de vedere, faptul că anul acesta proprietarii au ținut pe loc chiriile arată că aceștia sunt încrezători că dinamica nevoii spațiului de birouri nu se va schimba, că munca de acasă este o soluție doar pe o perioadă delimitată, iar reîntoarcerea la birou se va face progresiv.
Citește și: Problema ruso-ucraineană în 6 întrebări
Pe de altă parte, poate fi vorba, încă, despre o inerție conjuncturală, urmând ca evoluția pandemiei pe termen scurt și mediu să arate dacă o regândire a strategiilor de dezvoltare nu ar fi de preferat”, explică Roxana Dudău, partener Băncilă, Diaconu și Asociații și coordonatorul practicii de Real Estate.
De unde înainte proprietarii de spații imobiliare erau asaltați cu cereri de închiriere a unor mari suprafețe din locațiile deținute în portofoliu, acum s-au văzut puși în fața unor cereri de retragere, de reducere a spațiilor sau de renegociere a unor contracte deja în vigoare.
„Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani când jucătorii din Real Estate trebuie să înfrunte modificarea regulilor în timpul jocului. Iar impactul a fost unul puternic, respondenții studiului nostru arătând că aveau suprafețe închiriate mai mari de 5.000 m2”, mai completează Roxana Dudău.
83,3% al chiriașilor au decis să adopte munca de acasă
Practic, „înghețul” a început de la jumătatea lunii martie a anului trecut. Astfel, conform studiului EY perioada în care cei mai mulți chiriași au decis să treacă la munca de acasă (16-31 martie 2020) este direct corelată cu data la care s-a publicat Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, adică 16 martie 2020.
Procentul de 83,3% al chiriașilor care au decis să adopte munca de acasă ne subliniază că aproape toți au ales să prioritizeze siguranța angajaților într-un moment fără precedent, deși telemunca era un concept nou în majoritatea domeniilor.
Angajatorii au căutat însă în permanență soluții ca angajații să poată reveni la birou, să aibă posibilitatea de a se întâlni, respectiv de a desfășura anumite activități sau întâlniri de business sau de echipă în spații în care să se simtă productivi și în siguranță.
Citește și: Mărturia unui român la un an de când a avut COVID: „Un an de supraviețuire”
Motiv pentru care au cerut proprietarilor de birouri să investească și să echipeze spațiile de lucru cu mobilier multifuncțional, flexibil, ușor de deplasat, materiale cu acoperire antibacteriană, transformări generate de adaptarea la cerința distanțării sociale (pereți mobili, panouri de protecție etc.
„Cu toate acestea, revenirea la birou în timpul unei pandemii și schimbarea așteptărilor angajaților poate reprezenta sfârșitul biroului așa cum îl cunoșteam până acum și va aduce multe provocări atât pentru proprietarii de spații de birouri, cât și pentru companiile chiriașe cu mulți angajați”, a spus Roxana Dudău.
Coordonatoarea practicii de Real Estate mai arată că, pe termen lung, proprietarii de spații de birouri trebuie să mai aibă în vedere și alte aspecte ce vor impacta piața de Real Estate - birourile flexibile și spații de co-working.
„Pentru a respecta măsurile suplimentare de siguranță cerute, proprietarii vor fi nevoiți să realizeze din nou, investiții importante de capital. Pe de altă parte, pandemia nu a făcut altceva decât să accelereze anumite tendințe și procese, deja manifeste în sectorul de Real Estate. Rămâne de văzut cum se vor reinventa proprietarii de birouri și ce decizii vor lua pentru a depăși aceste obstacole”, a conchis Roxana Dudău.
