În ce fel de titluri de stat Fidelis merită să investești? Câştigi 4.500 de euro

Dobânzile oferite la titlurile în lei sunt 7,20% - cu scadența la 2 ani; 8,20% - cu scadența la 2 ani, pentru donatorii de sânge, 7,60% - cu scadența la 4 ani, 7,90% - cu scadența la 6 ani.

Dobânzile oferite la titlurile de stat Fidelis în euro sunt de 3,10% - cu scadența la 2 ani; 4,10% - cu scadența la 2 ani, pentru donatorii de sânge; 5,25% - cu scadența la 5 ani; 6,50% - cu scadența la 10 ani.

Care sunt titlurile de stat Fidelis unde merită să investești?

Un lucru bun făcut de Finanţe: cei ce au donat sânge începând cu 1 martie, anul acesta, vor avea dobânzi preferențiale: primesc un punct procentual în plus la dobândă, pentru titlurile de stat cu scadență de 2 ani, atât în lei, cât și în euro, precum și praguri minime de subscriere reduse de 10 ori.

Dobânzile la lei, explică analistul economic Sorin Dinu, "dacă ne raportăm la ce ştim despre inflaţie, sunt oarecum sub rata inflației, pe termen scurt.

Dacă ne uităm pe termen mai lung, să zicem că inflația o să se mai reducă și probabil că o să aibă un câștig real. Pentru asta ar fi trebuit să ne uităm la o prognoză pe inflație.

Citeşte şi: Cristian Păun: "De fapt, statul este în insolvenţă". Unde e bine să investeşti în acest moment?

Deci, dacă acum va ajunge pe la 10%, la sfârșitul anului anul viitor, dacă lucrurile merg cum trebuie, inflaţia se va duce undeva pe la vreo opt, opt și ceva".

"Deci, pe doi ani, practic, nu bate inflația, dacă ne uităm la titlurile în lei", explică Dinu, deci nu este rentabil să fie cumpărate decât dacă presupunem că în următorii ani în România se va petrece o minune.

Dacă ne uităm la titlurile în euro, inflația în Zona Euro este 2,1%. "Pentru titlurile de stat, merită să investești în cele denominate în euro, undeva între 4 și 10 ani.

Citeşte şi: Metoda de a face bani pe timp de austeritate. Cum poți achiziționa titluri de stat Tezaur cu dobândă

La celelalte, cele denominate în lei, practic, rata dobânzii este mai degrabă real-negativă, pe toate maturitățile", spune expertul.

Să facem calcule, lăsând la o parte oferta pentru donatorii de sânge, care pot începe şi cu 100 de euro. Valoarea minimă de subscriere, pentru titlurile de stat în euro, este de 1.000 de euro, pentru tranşele cu maturitate la 2, 5 şi 10 ani.

La 10 ani, dobânda este 6,5%, iar acum presupunem că inflaţia în Zona Euro va rămâne în jur de 2% (acum este 2,1%), ceea ce este foarte verosimil.

Citeşte şi: Ofertă specială de titluri de stat Fidelis pentru donatorii de sânge. Dobânda anuală ajunge la 8,35%

Înseamnă că dobânda reală este de 4,5%. Adică, la titluri de stat cumpărate în valoare de 1.000 de euro câştigi 45 de euro. Pentru a nu te juca în curte şi a avea un câştig care să conteze, trebuie să măreşti investiţia.

Dacă investeşti 10.000 de euro, câştigi de 10 ori mai mult, adică 450 de euro. Dar să stai 10 ani ca să aştepţi un câştig atât de mic e nerentabil.

Ai două soluţii: una presupune mărirea şi mai mult a granulaţiei investiţiei, adică să investeşti 100.000 de euro, ca să câştigi aproximativ mai mult sau mai puţin 4.500 de euro.

În ce titluri de stat să investeşti. Granulaţia contează

Cea mai echilibrată şi recomandată e să investeşti cu granulaţie mică, în mai multe emisiuni de titluri de stat, în timp, pe diferite maturităţi şi diferite dobânzi, de-a lungul anilor. Şi nu doar în titluri de stat, ci şi în alte plasamente: metale preţioase, acţiuni, imobiliare etc..

Adică – revenind la titlurile de stat, să investeşti alţi 10.000 de euro pe maturitate la 5 ani, cu o dobândă de 5,25%, adică una reală de 3,25, ceea ce înseamnă că vei câştiga şi de aici alţi 325 de euro.

Adevăratele investiţii în titluri de stat se fac cu cifre investiţionale mari. Pentru că, dacă ai în conturi 5 milioane de euro, o investiţie de 100.000 de euro are o granulaţie mai mică, din perspectiva ta, decât dacă ai în conturi 500.000 de euro şi investeşti a cincea parte din toţi banii tăi.

Fidelis, septembrie 2025. Probabil că nu sunt rentabile cele în lei

Dacă nu se întâmplă alte lucruri nedorite, mai ales dacă ținem cont de politica statului român, care, la presiunea sindicatelor, tot majorează salariul minim, nu e rentabil să investeşti în titluri Fidelis în lei, pentru că dobânda e real-negativă, explică Sorin Dinu.

Un calcul făcut de Cartel ALFA lansa ideea că salariul minim pentru un nivel de trai decent este mult mai mare, ţinând cont de competivitate și toate celelalte elemente de cost. Cu astfel de perspective, e puţin probabil ca minunea aceea, cu o consolidare fiscală notabilă, să se producă prea lesne, pe termen scurt.

Din acest punct de vedere, exceptând faptul că dobânzile la titlurile de stat sunt oarecum mai mari decât dobânzile bancare, deși acum, în ultima perioadă, se pare că băncile au început să vină cu dobânzi la depozite apropiate sau mai mari decât cele de la titlurile de stat, ceea ce creează o concurență pentru titlurile de stat, "la momentul acesta, statul și băncile concurează pentru economiile populației, mai ales în contextul actual", spune Dinu.

Titluri de stat către populaţie. Modelul japonez

Statul intenționează ca, prin majorarea dobânzilor la titlurile de stat, practicată în acest an, să atragă depozitele bancare, prin subscrieri directe în titluri de stat.

Este o acţiune deliberată şi, aşa cum au şi spus reprezentanţii Ministerului Finanţelor, modelul este cel japonez, care are practic expunere la propria sa populaţie, ceea ce reprezintă un soi de autoexpunere: populaţia ta prosperă, atunci eşti sigur că investitorul tău îţi asigură aportul de bani de care ai nevoie.

Din punctul de vedere al evoluției în acest an, spune specialistul, Ministerul Finanţelor a început anul cu un succes fulminant, în februarie: subscrieri cumulate de peste 4 miliarde de lei, la prima ediție Fidelis.

Titluri de stat, ca expresie a mutării banilor din depozite bancare

După care a fost o limitare a disponibilității la puțin peste 2 miliarde de lei, în martie, în aprilie a scăzut sub 1,5 miliarde de lei, în mai s-a stabilizat pe la 1,2 miliarde de lei, iar din iunie până în august subscrierile totale au variat în jurul valorii de 1,5 miliarde de lei.

Scopul frecvenței crescute a emisiunilor este o dorință și o strategie de a acoperi necesarul de finanțare a statului de la populație, din cel puțin două motive. Evident, diferite de ale strategilor japonezi, aşa cum vom vedea.

Ce titluri de stat merită investiţie? Cât câştigi? - Foto: Freepik/pressfoto

Faptul că băncile solicită dobânzi din ce în ce mai mari, pentru a finanța deficitul public, plecând de la realitatea că România are nevoie de tot mai mulți bani împrumutaţi. Este un cerc vicios care cumva trebuie oprit.

Fidelis. Şi riscul major de junk de la bănci

Riscul de junk este major pentru bănci, întrucât, dacă ratingul României se va muta la junk, aceasta are cel puțin două efecte asupra lor.

Primul: titlurilor de stat ale României, din perspectiva BCE, le crește ajustarea de risc de la 25%, la 50%. Al doilea: toate emisiunile de obligațiuni emise de România nu vor mai fi eligibile pentru a fi folosite la refinanțarea la BCE.

E adevărat că este acea directivă, conform căreia există posibilitatea ca, din punctul de vedere al BNR, titlurile de stat denominate în lei să fie considerate 100% sigure.

Titlurile de stat, ori despre banii care "lăcăresc"

Cuiul lui Pepelea este că băncile din România au o expunere foarte mare pe statul român, una dintre cele mai mari expuneri pe sectorul public din Europa, pentru că, din cauza incertitudinilor din economie, a lipsei de perspective de a construi planuri de afaceri viabile pe termen mediu, sunt puține companii eligibile pentru credite.

Newsweek a scris de mai multe ori despre expresia folosită de BNR şi de bancari, în general, despre acest fenomen: "banii lăcăresc". Adică: în bănci există foarte mulţi bani, pe care acestea nu pot să îi pună la treabă, făcând credite, pentru că nu are cine să fie creditat, oricât de mult şi-ar dori bancarii.

Mai mult decât atât, politica fiscală și bugetară herupistă din ultimii ani, plus toate aceste creșteri de costuri, prin creşterea salariului minim, care afectează companiile private, pe fondul stabilității ratei de schimb, afectează indicatorii de bancabilitate ai companiilor, explică Sorin Dinu.