Ce anume susţine economia globală, în timpul şocului energetic petrolier? Este un mixt între doi factori
Rezervele existente de petrol, creșterea eficienței energetice și boom-ul inteligenței artificiale au contribuit la evitarea unei scăderi economice. Deocamdată.
Una dintre principalele surprize legate de cel mai grav șoc energetic, de la anii '70 încoace, este cât de rezistentă a fost o mare parte a lumii, până acum.
Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus zilnic aprovizionarea globală cu energie, cu aproximativ 13 milioane de barili.
Pakistanul a avut întreruperi de curent, Filipinele au impus o săptămână de lucru de patru zile, iar țări precum Slovenia și Bangladesh au raționalizat combustibilul.
Ce anume susţine economia globală, în timpul şocului energetic petrolier
Riscul ca lumea să intre în recesiune crește cu fiecare zi în care calea navigabilă rămâne închisă. Prețul țițeiului Brent, referința globală a petrolului, a crescut cu peste 50%, de când strâmtoarea a fost închisă.
Chiar și așa, în cele două luni de la închiderea strâmtorii, de către Iran, ca răspuns la atacurile americane și israeliene, multe dintre economiile majore ale lumii au continuat să se mențină în formă.
Aceasta este în contrast cu recesiunile rapide care au însoțit crize energetice similare, din anii '70 și '90. Piețele bursiere ating maxime-record.
Această rezistență reflectă rezerve energetice ample, politici de sprijinire a consumatorilor și efectele compensatorii ale boom-ului inteligenței artificiale, care alimentează comerțul și investițiile de afaceri în SUA, și nu numai.
Citeşte şi: Cele mai tari gadget-uri de la MWC: Smartphone robotizat, pliabil „submarin”, laptop modular, un hypercar
De asemenea, evidențiază o schimbare subapreciată în funcționarea economiei globale. De-a lungul anilor, țările au devenit constant mai eficiente, din punct de vedere energetic, conform The Wall Street Journal.
Ele au extras mai multă activitate economică din fiecare picătură de petrol sau metru cub de gaze naturale ars.
Energia necesară pentru a genera un dolar din PIB, ajustată la inflație, a scăzut din anul 2000 cu aproximativ o treime, în SUA și Europa, și cu aproximativ 40%, în China, conform datelor Băncii Mondiale.
