România are doar patru produse care au trecut de complicatele proceduri impuse de birocrația de la Bruxelles. Un al cincilea produs, Scrumbia Afumată de Dunăre, este pe cale să fie recunoscut, fiind publicat în jurnalul oficial al UE. Alte cinci, printre care cârnații de Pleșcoi și cașcavalul de Săveni, abia au cerut protecția europeană. Pentru comparație: Bulgaria are șapte produse înregistrate, Croația – care a intrat în UE după România – 20, Ungaria – 15, iar Polonia nu mai puțin de 41.
Produsele alimentare românești care au obținut eticheta IGP sau DOP sunt: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat de Țara Bârsei și telemeaua de Ibănești. Pentru telemeaua de Ibănești, unicitatea este dată de faptul că pentru sărare se folosește saramură extrasă din fântâna cu apă sărată de la Orșova. Calitatea saramurii constă în faptul că are o cantitate mai mare de calciu şi magneziu, pe lângă sodiu. În cazul scrumbiei afumate, caracteristica locală este dată de faptul că ea este pescuită numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră, până la Cotul Pisicii și are un conținut mic de grăsime. Acest pește se capturează doar între mai și august printr-o metodă specială, cu setca de scrumbie. Setca are 3-4 metri, iar ochii plasei au 3-3,5 centimetri, pentru a se prinde doar exemplarele mari. Novacul afumat de Țara Bârsei este un file afumat de pește, la sărare și afumare fiind folosite „tehnici vechi, locale“.
Cârnatul de Pleșcoi a intrat în procedurile de recunoaștere europeană abia în iulie 2016 (în unele cazuri, durata procesului se poate întinde pe opt sau nouă ani). Potrivit dosarului depus la Bruxelles, cârnații de Pleșcoi sunt cârnați afumați din carne de oaie/capră și vită, cu gust picant. Proporția de carne oaie este de minim 55%, iar cea de vită de maxim 45%. În perioada de toamnă – iarnă, carnea de oaie poate fi înlocuită cu carnea de capră în proporție de maxim 10%.
Ungaria a înregistrat mușețelul
Țările est-europene din jurul României s-au dovedit a fi mult mai dinamice în înregistrarea la Bruxelles a produselor tradiționale. Ungaria a reușit, de exemplu, să obțină eticheta IGP pentru mușețelul și pentru hreanul produse în anumite zone din această țară.
Bulgaria a înregistrat, printre altele, cârnații sugiuk din regiunea Gorna Oryahovitska - unde clima ar permite ca, pe suprafața exterioară a produsului, să se depună un strat de mucegai nobil – sau uleiul de trandafiri, folosit la obținerea parfumurilor. Croaţia, primită în UE abia în 2013, a înregistrat mandarinele obținute într-o regiune de la granița cu Bosnia, carnea de miel de pe insula Pag sau varza murată din soiul Ogulin. Polonia a obținut recunoașterea europeană pentru cârnații „Kabanosy“, susținând că acești „cârnați din carne de porc în membrană de oaie, subțiri, uscați și afumați erau consumați pe tot cuprinsul Poloniei încă din anii 1920 și 1930.
Comentarii 0