Camătă legalizată de autorităţi. Iei 1.000 de lei împrumut de la IFN și returnezi 4.500, după 15 luni
Pentru o nevoie urgentă de 1.000 de lei, un român poate ajunge să ramburseze de peste patru ori suma împrumutată. Fără să încalce nicio lege, IFN-urile practică dobânzi anuale efective de ordinul sutelor sau miilor la sută. Pensionarii cu pensii mici, primii vizați.
Să ai nevoie de 1.000 de lei rapid, pentru o urgență medicală sau o reparație de ultim moment, și să ajungi să plătești 4.500 de lei în doar 15 luni nu mai constituie un scenariu de piață neagră.
Este mecanismul oficial, expus chiar în simulările de calcul ale instituțiilor financiare nebancare (IFN), aprobate de Banca Națională a României. Nevoia e tipică pensionarilor şi în general oamenilor săraci, nebancabili.
Din păcate, cei mai vulnerabili sunt oamenii la pensie. Aceștia nu pot lua bani de la bancă și ajung să se împumute de la IFN plătind și de 4 ori suma.
Costurile creditelor rapide de consum continuă să atingă cote de neconceput pentru sistemul bancar tradițional, fiind ambalate în concepte de comercializare flexibilă și procesare instant.
Camătă legalizată cu voie de la autorităţi. Iei 1.000 de lei împrumut și returnezi 4.500, după 15 luni
Dar cât costă în cifre exacte un astfel de îmrumut rapid? Sistemul de funcționare al acestor produse financiare se bazează pe perioade scurte de rambursare și comisioane zilnice de analiză sau de administrare.
Însumate, acestea ridică DAE (dobânda anuală efectivă) la niveluri la care o sumă banală capătă în timp un impact financiar uriaș pentru omul simplu.
Analiza unei oferte standard, prezentată public pe rețelele de socializare, arată cum o linie de credit sau un împrumut de 1.000 de lei, derulat pe o perioadă de 15 luni, generează o sumă totală de plată de peste 4.500 de lei:
Citeşte şi: Înainte îi dădea la lei, acum le ia legal leii. Familia lui Nuțu Cămătaru are IFN pentru creditare.
Suma împrumutată: 1.000 lei
Durata contractului: 15 luni
Suma totală de rambursat: ~4.500 lei
Diferență (dobândă + comisioane): ~3.500 lei
Exemplul promovat agresiv în campaniile de marketing ale unor operatori IFN arată că facilitatea accesului la bani fără adeverință de venit sau fără garanții este compensată direct prin multiplicarea sumei inițiale.
Mecanismul din spatele aprobării BNR
Instituțiile financiare nebancare (IFN) sunt fostele bănci populare, care, după câteva falimente notorii (cel mai cunoscut a fost al Băncii Populare Române) funcționează într-un cadru legal reglementat şi sunt înscrise în Registrul General al BNR.
Supravegherea Băncii Centrale vizează în principal riscul sistemic și cerințele de capital minim, lăsând nivelul costurilor la latitudinea cererii și ofertei, în limitele plafonărilor legale recente, pentru anumite categorii de credite mici.
Pensionarii cu pensii mici, primii vizați
Totuși, structurarea costurilor sub formă de dobândă zilnică (de la 0,6%, până la peste 1% pe zi) maschează impactul pe termen lung. Mecanismul este conceput pentru rambursare imediată, în câteva zile.
Când linia de credit este prelungită pe luni de zile, refinanțată sau eșalonată, costul total devine o povară financiară greu de susținut, pentru un venit mediu. Astfel, IFN-urile îşi acoperă riscurile mărite de creditare, cu costuri reale mărite pe măsură.
De la reclamă la realitatea financiară
Strategia de promovare pe canalele digitale pune accent pe viteză: „bani pe card în 15 minute”, „fără drumuri la bancă” sau „fără acte” - sunt numai câteva dintre sloganurile de marketing agresiv folosite.
În spate rămân însă grafice de rambursare, în care rata lunară acoperă în primele luni aproape exclusiv dobânda și comisioanele, fără a reduce semnificativ din capitalul împrumutat.
Contractarea unui astfel de credit fără o analiză strictă a graficului de rambursare transformă o problemă temporară de lichiditate într-o dependență financiară pe termen lung.
Citeşte şi: Capcana împrumuturilor de la IFN-uri: cum a ajuns o femeie să datoreze de patru ori mai mult
Aplicațiile IFN folosesc un truc de calcul aparent inofensiv: comisionul zilnic de analiză și administrare, adăugat la o dobândă zilnică fixă.
La prima vedere, 1% pe zi pare puțin. În realitate, înseamnă o dobândă simplă de 30% pe lună (adică 360% pe an), la care se adaugă comisioane de penalizare sau refinanțare, dacă nu achiți integral suma în prima lună.
Mecanismul prin care o sumă banală de 1.000 lei se cvadruplează în doar 5 luni se bazează pe acoperirea prioritară a dobânzilor și comisioanelor: rata lunară plătește doar „chiria” banilor, fără să atingă deloc din suma împrumutată (capitalul principal).
Anatomia unei capcane financiare. Cum crește suma de 4,5 ori
Trucul matematic din spatele creditelor rapide este dobânda zilnică aparent inofensivă (de 0,8% – 1,2%/zi), combinată cu comisioanele de administrare. La o sumă de 1.000 de lei, 1% pe zi nu înseamnă 10 lei pe an, ci 300 de lei pe lună doar cost fix.
- Capital împrumutat: 1.000 lei
- Cost zilnic (dobândă + comision): 10 lei / zi
- Plată minimă lunară achitată: 300 lei (acoperă exclusiv "chiria banilor", fără a scădea soldul)
Mecanismul de rostogolire (pe 5 luni): Dacă împrumutatul achită doar rata minimă cerută de aplicație, cei 300 de lei plătiți lunar se duc integral în dobânzi.
După 5 luni, deși a achitat deja 1.500 de lei din buzunar, soldul inițial rămâne neatins sau chiar crește din cauza comisioanelor de prelungire, ajungând la un efort total de plată de peste 4.500 de lei.
Să recapitulăm. Rezultat la finalul celor 5 luni
Ai plătit efectiv în rate 1.500 lei. Mai ai de achitat un sold rămas de 2.150 de lei (sau de aproximativ 3.000 de lei, pentru închiderea anticipată, cu toate comisioanele de refinanțare calculate la zi).
IFN-urile funcţionează conform Legii 243/2024. "S-ar putea să fie comisioane de neplată la timp a ratei", crede analistul financiar Adrian Negrescu. Dar el pune apoi o nuanţă:
"Trebuie văzut exact ce ascunde de fapt această sumă, în plus. Practic, ei nu pot să împrumute mai mult decât dublul capitalului, plus toate dobânzile. Adică, dacă tu ai luat 1.000 de lei de la un IFN, nu poți să dai mai mult decât dublul sumei respective. Inclusiv dobânzile.
Adică dobândă, plus principal, dacă totul ți-ai plătit la timp. Da, intervin acele comisioane de neplată la timp a ratei și acolo, într-adevăr, e o capcană uriașă, pe care legiuitorul a lăsat-o, din punctul meu de vedere, pentru a permite IFN-urilor să facă bani.
Majoritatea celor care se împrumută la IFN-uri au nevoie de bani de pe o zi pe alta. Nu sunt poate familiarizați cu condițiile de împrumut și cad în această capcană a costurilor care cresc în cascadă, cu plata dobânzilor și a principalului, la acest tip de credite.
Din punctul meu de vedere, IFN-urile ar fi trebuit să fie controlate foarte strict de către Banca Națională, să existe o legislație și mai clară, inclusiv din perspectiva modului în care ele își promovează ofertele de creditare, acolo unde într-adevăr există multe capcane de marketing.
Citeşte şi: Sprijin la pensie pentru pensionarii care au luat credit și le e greu să îl plătească. Lege în Senat
Acestea îi determină pe cei mai puțin familiarizați să se îndrepte spre un împrumut ieftin, fără să-și dea seama de consecințele intrării într-un astfel de contract de împrumut.
Din punctul meu de vedere, asistăm la un nou episod de tip “creditul cu buletinul”, cel care în anii 1990 - 2.000 a falimentat multe familii, în condițiile în care pentru un televizor luat din magazin plăteai de cinci sau de șase ori prețul acestuia.
Mulți dintre dintre cei care și-au luat astfel de electrocasnice, în acea perioadă, chiar au fost executaţi silit. La aceste credite, de acum, de la IFN, plata este în realitate cu mult mai mare decât dacă ai fi luat un credit bancar, în condițiile prevăzute de Banca Națională".
