UBS a descris acordul ca fiind vorba de ”o chestiune moştenită” care datează din 2006 până în 2007, care a condus la criza financiară.
Acordul încheie procesul final intentat de Departamentul de Justiţie împotriva unora dintre cele mai mari instituţii financiare din cauza declaraţiilor înşelătoare făcute cumpărătorilor acelor titluri garantate cu ipoteci, relatează News.ro, citând CNBC.
Recuperările cumulate în cazuri însumează acum 36 de miliarde de dolari, potrivit Departamentului de Justiţie.
Citește și: Băncile din UE se confruntă cu controale de lichiditate anul viitor, după crizele din 2023
În anii care au precedat criza financiară, băncile de investiţii au împachetat, securitizat şi vândut pachete de credite ipotecare cumpărătorilor instituţionali.
Acele titluri au fost evaluate şi clasificate în funcţie de calitate, diverse ”tranşe” de credite ipotecare protejând ipotetic împotriva riscului de neplată completă.
Dar, fără să ştie cumpărătorii, acele credite ipotecare nu erau la fel de sigure pe cât sugerau evaluările lor.
UBS, ca şi alte bănci care au încheiat acorduri cu Departamentul de Justiţie, ştiau că ipotecile de sub titlurile garantate cu ipoteci nu respectau standardele de subscriere.
Citește și: 2023, anul reluarii trendului ascendent al piețelor. Sau nu?
UBS a efectuat o diligenţă ”extinsă” asupra împrumuturilor subiacente înainte de a crea şi a vinde valorile mobiliare clienţilor săi, susţin procurorii, şi, deşi cunoştea problemele semnificative cu produsele, a continuat să le vândă pentru succes financiar.
Departamentul de Justiţie a încheiat acorduri cu alte 18 instituţii financiare în privinţa problemelor de titluri garantate cu ipoteci, inclusiv Bank of America, Citigroup, General Electric, Goldman Sachs, JPMorgan şi Wells Fargo.
Credit Suisse, defuncta bancă elveţiană deţinută acum de UBS, a negociat şi cu Departamentul de Justiţie cu privire la comportamentul necorespunzător legat de ofertele MBS.
