Avertismentul unui analist financiar: Dacă mâine vine un guvern PSD susținut de AUR, Bursa din București pică

Sorin Dinu a spus în exclusivitate pentru Newsweek România că, în timp ce căderea unui guvern este un lucru banl, în limitele normalităţii, apariţia unei coaliţii de guvernare PSD-AUR ar fi un dezastru pentru ţară. 

Un sentiment negativ moderat s-a constatat în piaţa valutară: leul s-a devalorizat, în raport cu moneda euro. Luni, 4 mai, un euro a fost cotat la 5,1998 lei, marţi la 5,2180 lei şi astăzi la 5,2688 lei. Este o devalorizare, dar nu un şoc valutar.

Asta în condiţiile în care BNR nu a confirmat oficial, deocamdată, nici o intervenție directă, pe piața valutară. De regulă, o face atunci când nu mai poate influenţa negativ piaţa în nici un fel.

Avertismentul unui analist financiar: Dacă mâine vine un guvern PSD susținut de AUR, Bursa din București pică

Totuşi, leul a înregistrat o depreciere accelerată, atingând succesiv noi maxime istorice față de euro. Este posibil ca în viitor să aflăm că Banca Centrală a intervenit.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este, aparent surprinzător, pe verde. Şi azi, ca şi ieri. În afară de BETAeRO, toţi ceilalţi opt indici ai Bursei sunt pe verde.

În constituenţii indicelui BET, numai acţiunile a două societăţi sunt pe roşu. O zi normală de tranzacţionare, nimic altceva.

Citeşte şi: Emil Boc: PNL și PSD ar trebui să se separe. Liberalii vor susține PNRR din opoziție

În Programul MTN (Medium Term Note), de la Bursa din Luxemburg, de unde Ministerul Finanţelor se împrumută sistematic pentru a rostogoli datoriile mai vechi şi a plăti pensiile, dobânzile la eurobondurile româneşti au crescut puţin. Dar nu a fost iureşul ce se aştepta.

Eurobonduri în euro: randamentul pentru emisiunea de referință 4,625%, ce va ajunge la maturitate pe 4 martie 2033, se tranzacționa în jurul a 5,55% - 5,57% (la prețul de 94,7 - 94,8% din valoarea nominală), ieri, 5 mai 2026.

Eurobonduri în dolari: Eurobondurile cu scadența în anul 2036 (5,75%, pe 04 iulie 2036) arătau randamente superioare, de aproximativ 6,54%, la începutul lunii mai.

Citeşte şi: Liderul PSD Sorin Grindeanu: PSD nu exclude o guvernare cu USR și lasă deschise toate variantele

Care sunt explicaţiile acestei evoluţii?

"Investitorii ar putea să evalueze căderea Guvernului Bolojan ca un simplu fapt: într-o democrație normală, guvernele mai și cad, coalițiile se mai desfac", spune analistul financiar Sorin Dinu.

Problema este, explică Dinu, cât timp durează refacerea Guvernului și ce fel de guvern va urma apoi. "Se continuă procesul de consolidare fiscală, este stabilitate legislativă?. Se continuă reformele, se iau bani din PNRR, din fonduri europene? Pe investitori asta îi interesează.

Citeşte şi: Presa internațională pune accentul pe impactul economic după demiterea Guvernului Bolojan

Nu îi interesează cine conduce guvernul în sine. Bun, în societate, discuția este mai largă și acum iar a apărut acel clivaj între modernizare și antimodernizare sau între reformă și amtireformă.

Pe de altă parte, au trecut numai 24 de ore şi nu e clar pe ce drum o ia România. Investitorii aşteaptă", spune expertul.

În momentul în care se va cristaliza drumul pe care o va lua România, de acum încolo, explică acesta, o să vedem că şi efectele sunt altele. "Din punctul de vedere al bursei din București, nu înseamnă neapărat că demiterea Guvernului Bolojan are impact.

S-au pus frâne

Până acum, în ultimul an, a avut loc un proces de reformă, deși e mult pus. Am avut o tentativă de schimbare, o luptă continuă de schimbare, în care Guvernul a avut și frâne, a încercat să facă ceva, nu cu duritatea pe care au așteptat-o populația și mediul de afaceri", spune Dinu.

Nu a fost acea reformă radicală, de genul celei făcute de Javier Milei, explică acesta. Excentricul Milei a luat Argentina într-o situație extrem de gravă "și acuma vedem că a repus-o pe drumul corect.

Nu s-a întâmplat asta. De ce? Pentru că mediu politic nu a fost consecvent să susțină această schimbare, din motive, până acum, la PSD, legate de ajungerea cu reforma la zona unde erau banii partidului".

Un fapt considerat trecător

Ce a deranjat? Reformele administrative, companiile de stat etc., instituţii publice chiar, deși aici, la instituţii publice, nu s-au lucrat foarte mult, explică specialistul.

"Deci, revenind, tot contextul acesta (n.n.: căderea Guvernului Bolojan) investitorii s-ar putea să-l privească drept un fapt trecător. Dacă mâine se formează un alt guvern PNL-USR, să spunem, care va avea susținere și va continua cu această schimbare, cu acest drum, nu se va întâmpla nimic", spune Sorin Dinu.

"Dacă mâine apare un guvern PSD, susținut de AUR, o să vedem că Bursa o să cadă. Adică, ne-am întors la situaţia de acum un an", atrage atenţia Dinu.

Îşi pierd încrederea

Ce înseamnă căderea Bursei? Care e mecanismul? Căderea Bursei, explică expertul, înseamnă că "investitorii își vând activele din România și banii pleacă în afară. De aceea este actualul impact pe cursul valutar".

Ceea ce se întâmplă la Bursa de la Luxemburg, cu obligațiunile românești, are cauze asemănătoare?

"În momentul în care investitorii îşi pierd încrederea în Guvern, obligaţiunile guvernamentale se vând. Simplu, scapă de activele din România, spune Dinu, sugerând că acum nu este cazul.

Investment grade şi junk

În prezent, ratingurile de țară pentru România, acordate de cele trei mari agenții internaționale (Moody's, Standard & Poor's, Fitch) sunt situate pe ultima treaptă a categoriei "recomandat pentru investiții" (investment grade), având perspectivă negativă: BBB-/A-3 (S&P), Baa3 (Moody's) şi BBB- (Fitch Ratings).

Dacă mâine agențiile de rating trimit România la junk, titlurile românești nu vor mai fi acceptabile la BCE, pentru ca băncile să le folosească, ca sursă de finanțare pentru creditul lombard.

Creditul lombard este un împrumut pe termen scurt, garantat prin gajarea unor active lichide (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat). Această formă de finanțare oferă lichiditate imediată, permițând investitorilor să obțină bani, fără a-şi vinde din portofoliul de investiții.

Acces anevoios pe pieţele externe

În același timp, există fonduri de investiții care pur şi simplu nu au voie să investească în titluri care nu sunt investment grade. România, la junk, nu va mai avea titluri de stat (obligaţiuni) investment grade.

Asta înseamnă că Ministerul Finanţelor nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele externe, cum face acum, pentru a rostogoli datoria publică internă şi externă.

Dacă asta se va întâmpla, se va intra în incapaciitate de plăţi şi toată datoria publică va deveni exigibilă la plată. Va urma falimentul? Aproape sigur nu, pentru că suntem stat UE şi suntem pe frontiera estică a NATO.

Banca Mondială şi FMI, ori o troikă europeană, de genul celei care a acţionat la falimentul Greciei, vor stabili ce se întâmplă în România, indiferent cine formează guvernul şi cine este preşedinte în acel moment.

O astfel de entitate supranaţională nu va mai discuta cu românii ca Ilie Bolojan, cu duhul blândeţii, explicând populaţiei ce se face şi de ce anume se face.

Va tăia în carne vie, fără prea multe menajamente, aşa cum s-au petrecut lucrurile în Bulgaria, din anul 1998 încoace, apoi în Grecia, din anul 2015 încoace.