VIDEO Andreea Nicolae, Pivot-C: România a realizat foarte puţin din planul pentru economia circulară

Economia circulară este un model economic care minimizează deșeurile și menține produsele, materialele și resursele în circuit pentru cât mai mult timp posibil, prin reutilizare, reparare, recondiționare și reciclare.

Aceştia sunt cei trei "r", care reprezintă principiul de bază pentru un stil de viață sustenabil: Redu, Reutilizează și Reciclează. Aceste trei acțiuni au ca scop reducerea cantității de deșeuri generate și minimizarea impactului asupra mediului.

Economia circulară se opune modelului liniar, de tip „exploatare - producție - consum - aruncare”, și vizează prelungirea ciclului de viață al produselor, reducerea consumului de resurse naturale, a poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

VIDEO Andreea Nicolae, Pivot-C: România a realizat foarte puţin din planul pentru economia circulară

Dar are România o strategie privind economia circulară, Andreea Nicolae spune că da, dar, ca în toate domeniile, începem cu forme fără fond, aşa cum e tradiţia noastră istorică.

Ulterior, urmează umplerea treaptată a formelor cu fond. Aici suntem acum. "Da", spune Andreea Nicolae, "România are o strategie pentru o economie circulară și are și un plan de economie circulară.

Asta vine într-un context în care, din păcate, nu stăm foarte bine la capitolul indicatorilor de performanță, legat de acest sector.

Citeşte şi: VIDEO Andrada Busuioc, Concelex: Să-ţi faci strategia ESG în acord cu ceea ce are sens pentru tine

Dar, din fericire, din anul 2022 avem o strategie, iar din anul 2023 avem un plan"

Planul de acțiune circulară al României, lansat în anul 2023, este un plan coordonat la nivelul Cancelariei prim-ministrului, cu dezvoltarea coordonată la nivel secretarial de Departamentul de Dezvoltare Durabilă.

Sunt cinci ministere majore, detaliază Nicolae, care au responsabilități în aplicarea acestuia: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației și altele două.

"Pe lângă cele cinci principale, sunt câteva zeci, probabil sute de instituții publice. Absolut toată lumea din sectorul privat este vizată de acest plan și, cu siguranță, întreaga societate", a spus întreprinzătorul, la Newsweek ESG Summit 2025.

Citeşte şi: VIDEO Dan Chelaru, Iulius: "Transparența este esențială pentru noi, e un principiu de business"

Planul include, pentru perioada anilor 2025 - 2030, 52 de acțiuni, care reprezintă 52 de priorități. "Nici că se putea vorbi de ceva mai simplu", glumeşte Andreea Nicolae.

13 dintre aceste priorităţi sunt acum pe agenda de priorități imediate, pentru că de ele depinde executarea Jalonului 45 din PNRR.

Cu alte cuvinte, de 13 acțiuni importante, "depinde atragerea unor fonduri substanțiale pentru România, cu termen de implementare în T1 2026.

Citeşte şi: Construcții Erbaşu: construind responsabil, pentru oameni și pentru viitor

Planul este împărțit pe 10 sectoare. Unul este transversal și se referă la Educație, achiziții verzi publice și zonă de digitalizare.

Există două sectoare considerate transverticale, cel de deșeuri și de ape și ape reziduale, și există șapte sectoare economice", spune Nicolae.

Tot ce spune expertul, mai jos:

Cinci ministere implicate

"Pe acestea, consultanții care au desfășurat și dezvoltat această strategie și planul le-au considerat ca având cel mai mare impact în zona economiei circulare.

Sper să nu omit nici unul: Agricultură, Auto, ambalaje, textile, baterii și echipamente electronice, construcții, alimente și băuturi.

Este un plan pe cât sună de ambițios, la fel este și în realitate. Termenii propuși inițial, cu privire la aceste acțiuni, sunt în anii 2025 - 2030. O parte dintre ele sunt în curs de implementare.

Grade de maturitate diferite

Sunt foarte puține realizate într-adevăr, dar există grade și nivele de maturitate diferite și de evoluție diferite. Eu, personal, ce am remarcat.

Consider că e important este să plecăm de la această premiză: odată ce jucătorii implicați în implementarea acestor acțiuni înțeleg, ajung la nivelul de educare cu privire la ce înseamnă economie circulară, își înțeleg rolul și înțeleg interconexiunile între instituții, lucrurile devin mult mai ușoare.

Intrăm într-o nouă paradigmă circulară, în care același kilogram de resursă de materie primă capătă vieți succesive și aduce aduce valoare adăugată, succes, în mod succesiv.

Este o schimbare de paradigmă. Să ne așteptăm ca acest lucru se întâmple în 5 ani este nerealist. Și atunci, propun să gândim în altfel de concepte, la implementarea unui astfel de program.

Să scoatem România din locul codaș, să-l ducem într-un shortcut deștept, către locuri fruntașe.