ANAF a descoperit un prejudiciu de 175 milioane lei în domeniul ride-sharing. Firme verificate
ANAF a descoperit un prejudiciu de 175 milioane lei în domeniul ride-sharing. Firme verificate. Un total de 128 de firme au fost verificate de inspectorii ANAF.
Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a verificat companii de transport alternativ (ride-sharing), după o analiză de risc, şi a descoperit un prejudiciu de 175 de milioane de lei adus bugetului de stat de către 128 de firme.
Acestea funcţionau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate şi fără a înregistra legal contractele de muncă ale şoferilor, respectiv fără a achita obligaţiile fiscale aferente.
”Operaţiunea, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului”, arată, luni, ANAF, într-un comunicat de presă.
ANAF a descoperit un prejudiciu de 175 milioane lei în domeniul ride-sharing. Firme verificate
Potrivit documentului citat, controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ.
Mai multe firme aveau contracte de comodat fictive
Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin:
Contracte de comodat fictive: Şoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.
· Plată la negru şi nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferaţi şoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizaţi.
· Muncă la negru/subdeclarată: Majoritatea şoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăţi fie nu erau angajaţi cu forme legale, fie erau angajaţi cu normă de timp parţială, iar pentru aceştia nu erau declarate şi achitate contribuţiile datorate bugetului de stat;.
· Omisiunea înregistrării: Reprezentanţii societăţilor nu înregistrau în evidenţa contabilă şi nu declarau administraţiei fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar.
”Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing.
Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor”, a mai transmis instituţia citată.
ANAF precizează că verificările au scos la iveală şi nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar.
Într-una dintre situaţiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat.
”Prin acest comportament evazionist sunt afectate atât realizarea veniturilor bugetare, cât şi persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat (conducător auto), prin privarea de dreptul la protecţie socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate şi de dreptul la pensie.
ANAF România - Foto: Inquam/ Octav Ganea (rol ilustrativ)
Legislaţia din domeniul transportului alternativ reglementează calitatea de conducător auto, care poate fi doar titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ (persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deţinătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ)”, a mai transmis ANAF.
Citește și: Ai dat avans cu TVA 9% pentru casă, panouri fotovoltaice? Pregătește banii pentru diferența de TVA
Instituţia recomandă tuturor conducătorilor auto care activează în domeniul transportului alternativ să evalueze cu atenţie modul de desfăşurare a activităţii, iar în cazul în care optează pentru angajarea la un operator de transport alternativ să facă toate demersurile posibile pentru a se asigura că angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile fiscale pentru munca pe care a prestat-o şi să sesizeze organele competente atunci când are suspiciuni cu privire la comportamentul angajatorului.
