VIDEO A murit David Crosby, odinioară dat afară din The Byrds, pentru remarci politice pe scenă

DE Alexandru Pop | Actualizat: 20.01.2023 - 09:41

A murit la 81 de ani David Crosby, cofondatorul legendarei trupe americane Crosby, Stills & Nash (mai târziu numită Crosby, Stills, Nash & Young). A anunţat reprezentantul său. Crosby avea 81 de ani. Cauza morții muzicianului nu a fost dezvăluită public.

SHARE

Moartea lui a fost o surpriză pentru cei care i-au urmărit contul de Twitter. A fost foarte activ şi a continuat să dea tweet-uri chiar miercuri.

Unul dintre ultimele tweet-uri ale lui Crosby, cu o zi înainte de moarte, a fost un comentariu glumeţ tipic, despre rai: „Am auzit că locul este supraevaluat... chiar puţin înnorat”.

David Crosby a fost concediat din The Byrds în anul 1967, după ce a făcut remarci politice, pe scena Festivalului Pop Monterey, din California de Nord. Crosby a apărut în cele din urmă pe primele cinci albume ale trupei și a revenit, pentru a produce ultimul album al grupului, în anul 1973.

Fostul partener al CSNY, Graham Nash, distanţat de Crosby în ultimii ani, i-a adus un omagiu pe rețelele sale de socializare.

„Cu o tristețe profundă-profundă am aflat că prietenul meu, David Crosby, a murit”, a scris Nash.

„Știu că oamenii tind să se concentreze pe cât de volatilă a fost relația noastră uneori, dar ceea ce a contat întotdeauna pentru David și pentru mine, mai mult decât orice, a fost bucuria pură a muzicii pe care am creat-o împreună, sunetul pe care l-am descoperit unul cu celălalt și prietenia profundă pe care am împărtășit-o în toți acești mulți ani lungi.

„David a fost neînfricat în viață și în muzică”, a continuat Nash, conform Variety.

„Lasă în urmă un gol extraordinar în ceea ce privește personalitatea și talentul în această lume. Și-a pus la lucru mintea, inima și pasiunea, prin muzica sa frumoasă, și a lăsat o moștenire incredibilă. Acestea sunt lucrurile care contează cel mai mult. Inima mea este cu adevărat alături de soția lui, Jan, de fiul său, Django, și de toți oamenii pe care i-a atins în această lume.”

În urmă cu opt luni, Crosby a creat titluri în presă, când a anunţat că a terminat-o cu cântatul live, declarând: „Sunt prea bătrân ca să mai fac asta. Nu am rezistență. Nu mai am puterea necesară”, dar a spus că înregistrează cât se poate de mult:

„Am făcut înregistrări într-un ritm uluitor. … Acum am 80 de ani, așa că voi muri destul de curând. Așa funcționează lucrurile. Și așa că mă străduiesc din greu să scot cât mai multă muzică posibil, atâta timp cât este cu adevărat bună... Mai am deja încă în 'cutia de așteptare'.”

Ulterior, Crosby a dat înapoi, asupra faptului că s-a retras din concertele live, spunând, la mijlocul lunii decembrie, că s-a răzgândit: „Îndrăznesc să spun asta?… Cred că fondez o altă trupă și mă întorc să cânt live.”

În ultimii ani, deoarece grupul CSNY părea irevocabil dispărut, era clar că ceea ce își dorea Crosby cel mai mult era să se împace cu acei foşti colegi de trupă. Nu trebuia să fie aşa, dar Stephen Stills a spus în propria sa declarația sa de joi seară că relația lor se încheiase pașnic.

Stills a scris, într-o serie de tweet-uri, „Am văzut un citat în ziarul de azi dimineață, atribuit compozitorului Gustav Mahler, care m-a pus pe gânduri, pentru o clipă: „Moartea a intrat, cu labele calme ale pisicii, în cameră.” Ar fi trebuit să știu că se întâmplă ceva".

„David și cu mine ne-am dat cap în cap mult timp, dar erau în mare parte lovituri simbolice”, a continuat Stills. „M-am bucurat să fiu în pace cu el. Era fără îndoială un mzician gigant, iar sensibilitățile sale armonice erau geniale. Lipiciul creativ ne-a ținut împreună, în timp ce vocea noastră s-a ridicat ca Icar, spre soare. Sunt profund întristat de plecarea lui și îmi va lipsi peste măsură.”

Crosby a reintrat în conștiința publicului într-un mod important, în 2019, cu un documentar de teatru, „David Crosby: Remember My Name”, povestit și produs de Cameron Crowe.

 Crosby a vorbit despre propria sa moarte în film, iar Crowe a remarcat acest lucru, într-un interviu acordat Variety, spunând că cântărețul „spune adevărul în ultimul meu interviu, pe care probabil îl voi face vreodată”… În a doua întrebare din primul interviu pe care l-am făcut cu Crosby”, a remarcat Crowe, „el a venit cu ideea că „timpul este moneda finală”. Ce faci cu timpul care ți-a rămas?’ … Ce e grozav este că are mai multă energie decât noi toți. El ne va supraviețui tuturor. Clipeşte ca și cum ar fi pe patul de moarte. Nu este deloc pe patul de moarte! Poate că totul este o escrocherie, așa cum spune el la sfârșit. Nu știi.”

Împreună cu colegii de trupă Roger McGuinn, Gene Clark, Chris Hillman și Michael Clarke, Crosby a stabilit tiparul predilect pentru folk-rock-ul din Los Angeles, din anii '60, în The Byrds, în timpul prezenţei sale furtunoase din anii 1964-67, în grup.

Legăturile cu Stephen Stills, din Buffalo Springfield, și Graham Nash, din The Hollies, în mijlocul strălucirii scenei Laurel Canyon, din L.A., de la sfârșitul anilor ’60, au dus la lansarea trupei CS&N, al cărei debut cu un disc multi-platină, din 1968, a inaugurat era supergrupurilor rock.

Adăugarea unui alt membru volatil, fostul coleg al lui Stills, din Buffalo Springfield, Neil Young, a completat strălucirea formaţiei. Cu toate acestea, o ciocnire constantă de ego-uri, în Crosby, Stills, Nash & Young, alimentată de excesele rock ale epocii, a stricat formaţia, în anii '70, deși membrii săi s-au reîntâlnit sporadic, de-a lungul anilor, la înregistrări și turnee. Cea mai stabilă asociere a lui Crosby a fost cu Nash: duo-ul a înregistrat și a făcut turnee regulate, în mileniul trei.

Deși nu a fost niciodată principalul compozitor nici în Byrds, nici în CSN&Y, Crosby a fost o parte integrantă a liniei frontale a armoniei dens stratificate, care a lansat multiplele hituri ale celor două trupe.

Personificarea hedonistă a stilului de viață din anii '60, droguri, sex și rock 'n' roll, Crosby s-a luptat cu dependența mulți ani. Arestarea lui în 1982, în Texas, este un moment definitoriu.

În 1986, acuzațiile de port de armă au dus la o ședere de cinci luni, la închisoare. Închis şi pentru abuz de cocaină și alcool, a suferit o operație de transplant de ficat, în anul 1994.

Deși nu s-a întors niciodată la popularitatea primilor săi ani, David Crosby a înregistrat și a făcut turnee în anii 2000.

A fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame de două ori, ca membru al grupurilor Byrds (1991) și Crosby, Stills & Nash (1997).

Crosby a fost un copil al privilegiului de la Hollywood. Era fiul directorului de imagine Floyd Crosby, care a câștigat un Oscar, pentru munca sa la filmul lui F.W. Murnau din 1931, „Tabu”. Crescut în L.A. și Santa Barbara, a fost un copil care a gravitat către actorie și muzică, de la o vârstă fragedă.

A renunțat la Santa Barbara City College, pentru a urma o carieră în muzică, s-a implicat în scena muzicii populare comerciale, printr-o scurtă calitate de membru în Les Baxter’s Balladeers, o formaţie în stil Limeliters, organizată de binecunoscutul compozitorşi aranjor.

A început să lucreze în cluburile folclorice L.A., ca solist; pe scena de la Clubul Troubadour. Vocea lui clară de tenor i-a atras atenția lui Jim Dickson, inginerul casei de discuri a lui Richard Bock, L.A., World Pacific Records.

Dickson a început să lucreze cu Crosby ca solist de studio. Acele sesiuni au culminat în cele din urmă cu formarea unei trupe: The Byrds.

 

Scena incipientă a cântărețului și compozitorului din L.A. se aduna atunci în jurul Folk Den, camera din față a clubului Santa Monica Boulevard, Troubadour. Într-o seară din 1964, îndrăznețul Crosby s-a introdus într-o sesiune de jam în care erau implicați doi tineri cântăreți populari bine călătoriți. McGuinn (cunoscut pe atunci sub numele său de naștere, Jim; el și-a schimbat curând numele în Roger după ce s-a alăturat mișcării spirituale Subud) a lucrat anterior cu ținutele populare urbane Limeliters și Chad Mitchell Trio și l-a întâlnit pe Crosby în timpul unui turneu în Santa Barbara. opriți-vă la actul anterior. Clark fusese membru al unui alt act popular, New Christy Minstrels.

Deși McGuinn se temea de personalitatea exagerată și plină de opinie a lui Crosby, el a fost sub stăpânirea Beatles și a imaginat formarea unui nou grup; Accesul lui Crosby la timpul liber în studio la World Pacific a dus la primele sesiuni ale lui McGuinn, Crosby și Clark sub conducerea colectivă Jet Set.

Sub numele de Beefeaters, trio-ul a lansat un single flop la Elektra Records, dar s-a reformulat în curând ca un cvintet rock în toată regula, care reflectă influența lungmetrajului de debut al trupei Beatles din ’64 „A Hard Day’s Night”. Formația a fost completată cu adăugarea basistului neofit Chris Hillmen, fost mandolinist al grupului World Pacific, orientat spre bluegrass, The Hillmen, și a toboșarului necalificat, dar fotogenic, Michael Clarke.

Rebotezat Byrds în emularea evidentă a Fab Four, actul a fost semnat cu Columbia Records la sfârșitul anului 1964, pe baza eforturilor de promovare ale lui Dickson, care acum conducea trupa. De moment, bine conectat, Dickson și-a îndemnat actul să facă un cover pentru o nouă melodie scrisă de unul dintre prietenii săi, starul popular Bob Dylan.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te