De cele mai multe ori au fost descoperite în spațiul domestic al locuințelor sau fără a avea un context arheologic concret.
Moară mobilă, din Epoca de Fier, descoperită pe teritoriul României
Deși sunt menționate ca descoperiri în diverse publicații, contextul arheologic al acestor, să le spunem „zone de lucru” pe lângă locuințe, nu a fost tratat mai riguros.
Știm astăzi că sunt frecvente atât în spațiul cetăților din Munții Orăștiei, cât și în restul așezărilor din Dacia, dar informația se rezumă la atât, scrie Muzeul Curtea Veche, pe pagina de Facebook a instituției.
Citește și: Misterul „El Dorado-ului” de România: Locul unde au fost descoperite două minerale unice în lume
Ideea morilor manuale rotative (mola versatilis) este originară din vestul Mediteranei (Peninsula Iberică), iar în oicumena Latène a fost răspândită de către celți.
Vasile Pârvan spunea că „celții și ceilalți locuitori ai Europei centrale n-au imitat întocmai râșnița greco-italică rotativă, ei au creat anume tipuri particulare, în care în special meta nu era așa de convexă ca în sud, iar catillus (partea rotativă de deasupra) avea un profil destul de variabil”.
În colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București se află numai o parte din ceea ce forma o asemenea moară rotativă, fără a cunoaște contextul arheologic sau locul de proveniență.
Râșnița avea două părți ce se suprapuneau: catillus (partea superioară, mobilă) și meta (partea inferioară, fixă).
Cum se folosea moara mobilă?
În timp ce piatra superioară era rotită, cerealele împrăștiate prin centrifugare, erau măcinate și cădeau sub formă de făină pe părțile laterale, cu siguranță amestecate și cu unele mici particule de piatră.
În cazul nostru se păstrează doar partea catillus, realizată dintr-o rocă sedimentară și având forma unui trunchi de con.
Citește și: Un alpinist care a cucerit Everestul de 17 ori avertizează: „Are mai puțină zăpadă, devine arid”
Boabele sau semințele care urmau să fie râșnite erau turnate printr-un orificiu central cu formă treflată, piatra mobilă era acționată de o pârghie din fier fixată într-un orificiu dispus lateral, iar cea fixă era atașată unui suport.
Menționăm ca importante descoperiri: în siturile dacice de la Tilișca (județul Sibiu, Transilvania) într-o „locuință-atelier” și în cetatea de la Ardeu (județul Hunedoara, Transilvania); în teritoriul ocupat de celții scordisci, în situl de la Židovar (districtul Banatului de Sud, Serbia), unde au fost descoperite trei asemenea mori rotative în nivelul arheologic, fără a avea dovezi concludente ale prezenței unei locuințe aflate în proximitate, potrivit historia.ro.
Comentarii 0