Viktor Orban a sfidat Occidentul și a orientat Ungaria spre est de ani buni, prin crearea de legături politice și de afaceri cu Rusia, China și țările din Asia Centrală.
Nu mai târziu de octombrie 2023, de exemplu, premierul ungar s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing, generând tensiuni printre aliații Ungariei din Uniunea Europeană și NATO.
Iar „recompensele” pentru poziția politică a Ungariei în Europa nu au întârziat să apară.
De asemenea, trebuie menționat și faptul că statul vecin oferă infrastructură rutieră și feroviară foarte bine pusă la punct, nu ca în România unde mașinile produse la Pitești de Dacia și la Craiova de Ford, de exemplu, nu pot fi exportate în vestul Europei pe autostradă, iar pe calea ferată viteza comercială a mărfii e de 8,33 km/h în trafic intern și de 16,66 km/h în trafic internațional, potrivit Organizației Patronatelor Societăților Feroviare Private din România (cifre valabile în 2021), și faptul că autoritățile de la Budapesta joacă puternic pe cartea industriei auto încă din anii 1990, oferind facilități și incentive.
Citește și: Mașinile electrice răstoarnă ordinea mondială. China, cel mai mare exportator. Germania a căzut pe 3
Dacă în 1990, Ungaria nu figura pe harta mondială a producătorilor de automobile, acum are uzine Stellantis (Opel), Audi, Suzuki și Mercedes-Benz. Iar în curând va fi gata și noua fabrică BMW de la Debrecen.
Orban s-a închinat la Rusia și China, Ungaria devine motorul industriei chineze de mașini electrice în Europa
În ultimii 5 ani, companiile chinezești au făcut investiții în Ungaria legate de industria vehiculelor electrice de circa 20 de miliarde de euro.
În 2022, de exemplu, Chinese Contemporary Amperex Technology Co. Limited (CATL), cel mai mare producător de baterii din lume, a ales oraşul ungar Debrecen pentru construirea primei sale fabrici de baterii din Europa, iar în 2023 au început lucrările la cea mai mare investiție străină din istoria Ungariei - 7,4 miliarde de euro. Premierul Orban, de pildă, a promis o finanţare de 303 milioane de euro pentru îmbunătăţirea reţelei de înaltă tensiune care aduce electricitate de la Paks la Debrecen.
De asemenea, în Ungaria există deja prima fabrică de autobuze electrice chinezești BYD. Se află în orașul Komárom, în apropierea graniței cu Austria.
Însă, Ungaria se va transforma într-adevăr în piciorul industriei chineze de mașini electrice în UE odată cu găzduirea primei fabrici de pe „Bătrânul continent” a celui mai mare producător de autovehicule electrice din China, BYD.
BYD a anunțat demararea proiectului primei sale uzine europene, în ultimele zile ale lunii decembrie 2023.
Întămplător sau nu, decizia a apărut la doar câteva luni după ce Bruxelles-ul a anunțat o anchetă privind subvențiile de stat acordate producătorilor chinezi de vehicule electrice în China și ar putea ajuta BYD să se eschiveze de la eventualele tarife de import rezultate.
Citește și: Electrificarea și digitalizarea mașinilor - De la smartphone, la „smartphone cu 4 roți“
Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a declarat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că fabrica BYD "va fi una dintre cele mai mari investiții din istoria economică a Ungariei" și va "consolida și mai mult poziția economiei maghiare, va consolida și mai mult bazele creșterii economice pe termen lung și va consolida și mai mult poziția Ungariei în tranziția globală a automobilelor electrice. Această investiție subliniază faptul că Ungaria este un lider în revoluția tehnologică".
Péter Szijjártó a adăugat că guvernul de la Budapesta va oferi stimulente financiare companiei BYD pentru construirea uzinei, fără a da, deocamdată, alte detalii, notează The New York Times.. El a precizat că decizia a fost luată după 224 de sesiuni de negociere între guvern și companie.
Imediat după anunțul BYD de la sfârșitul lui decembrie 2023, însă, premierul Viktor Orban a alocat 46,3 miliarde de forinți (133 milioane de euro) de la buget pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare, electrice, de gaze și de apă din jurul unui parc industrial din Szeged, potrivit bloomberg.com.
Ca idee, Szeged este situat în apropiere de granița Ungariei cu Serbia și România și de un coridor feroviar pe care guvernul Ungariei l-a dezvoltat împreună cu Beijingul, ca parte a programului chinez „Belt and Road”.
Citește și: VIDEO Prima mașină electrică Xiaomi atacă direct Porsche Taycan. E desenată de Bangle, ex-BMW
Fabrica BYD din Ungaria va fi făcută la Szeged, la circa 30 de kilometri de România, și va fi „vecină” cu iFactory-ul BMW pentru modelele „Neue Klasse”. Facilitatea va avea o capacitate de circa 200.000 de mașini pe an și va produce vehicule electrice și hibride plug-in pentru piața europeană, creând mii de locuri de muncă, a explicat BYD.
Primarul din Szeged, Laszlo Botka, a declarat că "poziția geografică și dezvoltarea logistică" a orașului au contribuit la transformarea acestuia într-un candidat câștigător pentru găzduirea fabricii și că au început deja lucrările de amenajare a terenului de 300 de hectare unde va fi construită fabrica BYD.
De ce e important pentru constructorii auto chinezi să pună piciorul în Europa
Mașinile făcute în China costă mult mai puțin. De exemplu, un BYD Dolphin se vinde cu 28.990 de euro în Franța, dar cu numai 15.200 de euro (116.800 de yuani) în China. Un MG ZS se vinde cu 31.310 euro în Germania, dar cu numai 15.600 euro (119.800 yuani) în China. Zeekr X se vinde cu 44.990 de euro în Germania, dar cu numai 24.700 de euro (189.800 de yuani) în China. Iar un BMW iX3 care se vinde cu 67 300 de euro în Germania costă 51.800 de euro (405.000 de yuani) în China.
Aceste diferențe mari de preț pot fi scăzute substanțial tăind costul de transport între China și Europa, potrivit analiștilor, relatează cleantechnica.com.
Bineînțeles, mai rămân costurile de aducere a mașinilor „Made in China” la standardele UE în materie de siguranță și mediu, fără de care nu pot fi comercializate.
Pe de altă parte, strategia Chinei pare similară cu cea a Japoniei de acum 50 de ani.
Citește și: BMW caută specialiști români pentru uzina de 2 miliarde € de la Debrecen. E la 30 km de graniță
În 1970, Statele Unite se temeau că industria auto națională era pusă în pericol de concurența producătorilor japonezi. La acea vreme, Japonia era în ascensiune, în mare parte datorită sprijinului substanțial din partea guvernului, ceea ce i-a determinat pe mulți să se refere la relația strânsă dintre corporațiile comerciale japoneze și guvern ca fiind "Japan, Inc.", iar SUA au introdus taxe foarte mari pentru vehiculele produse în afara țării. Ce au făcut constructorii japonezi? Și-a făcut fabrici în America.
Acum, roata s-a întors într-un fel, iar națiunile sunt îngrijorate de relația dintre companiile chineze și guvernul chinez, despre care mulți consideră că oferă acestor companii un avantaj nedrept.
De ce se înghesuie constructorii auto în Ungaria - Cazul BMW la Debrecen
În Ungaria, la ora actuală, conform Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), funcționează 5 uzine de asamblare a vehiculelor. La Szentgotthárd, lângă granița cu Austria și Slovenia, se află uzina grupului Stellantis în care sunt produse componente ale mărcilor Citroen, DS, Opel și Peugeot. În nord, de-a lungul graniței cu Slovacia, se află uzina de la Gyor a Grupului Volkswagen, cea a Suzuki de la Esztergom și fabrica de autobuze electrice BYD de la Komaróm. În centrul țării, se află uzina Mercedes-Benz de la Kecskemet. Iar în curând va deveni funcțională fabrica BMW de la Debrecen.
BMW Group a demarat lucrările la noua sa fabrică de un miliard de euro de la Debrecen, Ungaria, care va fi gata spre sfârșitul lui 2024/începutul lui 2025, în martie 2022. Iar în noiembrie 2022, a decis să crească investiția la peste 2 miliarde de euro, construind și o secție pentru baterii de înaltă tensiune.
BMW AG investește două miliarde de euro într-o nouă fabrică la Debrecen, un oraș bine conectat din punct de vedere al infrastructurii și al furnizorilor, situat la circa 30 de kilometri de granița cu România, pentru că autoritățile de la Budapesta joacă de mult timp pe cartea industriei auto.
BMW AG a anunțat la jumătatea lui 2018 că a decis să investească un miliard de euro într-o nouă fabrică la Debrecen, prima investiție de acest gen realizată de constructorul bavarez pe ”bătrânul continent” în ultimii aproape 20 de ani (ultima fabrică BMW în Europa a fost făcută în 2000, la Leipzig).
În 2019, la puțin peste un an distanță de la anunțul inițial, ministrul ungar al Inovației și Tehnologiei, Laszlo Palkovics, a declarat că lucrările de construcţie la uzina BMW pot începe în condiţiile în care contractul privind achiziţionarea terenului a fost semnat, iar BMW Group a devenit proprietarul terenului.
Și, foarte important, Laszlo Palkovics a anunțat că Guvernul de la Budapesta a contribuit cu 130 miliarde forinţi (cca 390 de milioane euro) pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport din jurul zonei industriale amplasată în nord-vestul oraşului Debrecen, care va găzdui şi viitoarea uzină BMW. Alte 35 de miliarde de forinţi (cca. 100 milioane de euro) urmau să fie cheltuite pentru dezvoltarea sistemului educaţional din Debrecen, în ideea de a furniza mână de lucru calificată companiilor din oraş.
Când va fi gata, BMW Debrece va deveni cea de-a 31 facilitate de producție BMW, ceea ce îi va propulsa pe bavarezi pe locul cinci în topul celor mai importanți constructori auto care și-au început activitatea în Europa.
De asemenea, de exemplu, Ungaria a investit 13 milioane de euro în 2018 într-un nou circuit de teste la Zalaegerszeg, iar Bosch a primit sprijinul autorităților pentru a construi o facilitate de testare de 10.000 de metri pătrați, facilitate ce se concentrează pe dezvoltarea condusului autonom și a mobilității electrice.
