La 1 iulie 2025 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 36/2025, un act normativ care modifică esențial sistemul de salarizare în sectorul public, prin limitarea sporurilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
Concret, toate aceste sporuri au fost plafonate la o valoare fixă de 300 de lei brut lunar, indiferent de vechime, grad de pericol, domeniu profesional sau complexitatea activităților desfășurate.
Cum își pot recupera bugetarii sporurile pentru condiții grele de muncă? Au o singură șansă
Astfel, bugetarii s-au trezit fără banii oferiți pentru condiții grele prin lege. Pe de altă parte, măsura a fost justificată de autorități prin nevoia de a menține echilibrul bugetar, în contextul unui deficit bugetar semnificativ și a presiunilor internaționale privind reducerea cheltuielilor cu salariile în sectorul public.
În acest context, este firesc să ne întrebăm dacă aceste drepturi pot fi recuperate, în ce condiții legale, și care este strategia viabilă pentru funcționari și angajați care doresc să conteste măsura în instanță.
Citește și: Bolojan: Vom plafona numărul de angajaţi pentru fiecare localitate, în primării şi consilii judeţene
Cadru legislativ: ce spune Legea 153/2017 privind condițiile de muncă
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este fundamentul legal pe baza căruia se acordă salariile, indemnizațiile și sporurile pentru angajații din sectorul bugetar.
În forma sa originală, această lege prevedea posibilitatea acordării de sporuri în funcție de condițiile în care angajatul își desfășoară activitatea. Conform anexei II, articolul 7, alin. (1), litera c), se menționează următoarele:
„Pentru condiții periculoase sau vătămătoare, se poate acorda un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.”, se arată în lege.
Această formulare lăsa spațiu pentru ajustarea cuantumului în funcție de gravitatea condițiilor și de negocierile sindicale sau deciziile administrației. În practică, în anumite instituții, sporurile ajungeau la sume de 800-1.500 lei lunar, în funcție de expunerea la riscuri biologice, toxice, fizice sau psihologice.
Citește și: Oraș cu 2.000 locuitori: Angajații din primărie, salarii de 2.400.000 lei. Primarul ia 12.000 lei
Prin OUG 36/2025, însă, această marjă de flexibilitate a fost complet anulată. Modificarea legislativă impune un plafon maxim fix de 300 lei, aplicabil uniform, fără a ține cont de gravitatea condițiilor.
Acest lucru are un impact semnificativ asupra salariului net al celor care muncesc în condiții vătămătoare sau periculoase.
Argumentul statului: deficit bugetar și austeritate fiscală
Guvernul justifică tăierea acestor sporuri prin presiuni bugetare. Cei mai afectați de măsuri sunt românii care muncesc în condiții grele. Ei deja au apelat la sindicatele care trag semnale de alarmă.
Cu toate acestea, vicepremierul Tánczos Barna a afirmat într-o declarație publică pentru RFI faptul că în momentul de față statul român nu își mai permite nicio cheltuială.
Citește și: Bolojan dă afară 30% dintre angajații de la Palatul Victoria. Rămân doar cei care iau un examen
„Sunt convins că împreună cu sindicatele din fiecare domeniu vom avea capacitatea, înțelepciunea, să ajungem la un compromis acceptabil pentru toată lumea. Și dânșii trebuie să înțeleagă, dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani.”
Această declarație reflectă filosofia actualei guvernări în ceea ce privește salarizarea în sectorul public: reducerea cheltuielilor prin plafonări și înghețări salariale.
Însă, în dreptul constituțional și în practica Curții Constituționale a României (CCR), lipsa resurselor financiare nu justifică automat încălcarea unor drepturi dobândite.
Drepturile salariale nu pot fi anulate discreționar: jurisprudența Curții Constituționale
Un principiu fundamental în dreptul muncii este acela că drepturile salariale nu pot fi retrase unilateral și retroactiv, fapt despre care avocatul Adrian Cuculis a vorbit pe larg într-o postare pe pagina sa.
Curtea Constituțională a stabilit de-a lungul timpului că legiuitorul trebuie să respecte principiul predictibilității legii, precum și securitatea raporturilor juridice.
Foto: Bugetarii au o singură variantă prin care își pot recupera sumele pierdute prin noile măsuri fiscale Sursa: Freepik
În jurisprudența sa, CCR a arătat că:
„Statul nu poate invoca în mod discreționar lipsa resurselor financiare pentru a elimina drepturi deja recunoscute prin lege, fără a respecta principiile de proporționalitate, echitate și protecție a muncii.”
Acest lucru este cu atât mai important în cazul salariaților care activează în condiții de muncă vătămătoare sau periculoase. Asemenea condiții necesită compensații suplimentare, în acord cu legislația muncii națională și cu directivele europene privind sănătatea și securitatea în muncă.
Calea instanței: cum se poate ataca OUG 36/2025 și cum se pot recupera sporurile tăiate
Conform specialiștilor în drept, cea mai eficientă și viabilă cale de atac împotriva OUG 36/2025 este invocarea excepției de neconstituționalitate în bloc, în cadrul unor litigii inițiate împotriva angajatorului.
Această strategie presupune inițierea unui proces individual sau colectiv împotriva angajatorului (primărie, direcție, instituție publică etc.), imediat ce se constată tăierea sau plafonarea sporurilor la 300 de lei.
De asemenea, cel care constată trebuie să formuleze o cerere de chemare în judecată în contencios administrativ, cu solicitarea explicită a diferențelor salariale față de luna anterioară aplicării OUG.
Foarte importantă este invocarea excepției de neconstituționalitate, prin care se cere sesizarea Curții Constituționale pentru a analiza compatibilitatea prevederilor din OUG 36/2025 cu Constituția României.
După parcurgerea acestor pași, cei care constată trebuie să aștepte decizia CCR. Dacă această instanță admite excepția, atunci OUG este anulată parțial sau total, iar toate litigiile în curs vor beneficia de această decizie.
Citește și: Nicușor Dan, după măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan: „Sporurile trebuie să dispară”
Avocatul a mai menționat faptul că este esențial ca acest pas să se facă „în bloc”, adică printr-o mișcare coordonată și extinsă.
„Cei care nu sunt antrenați în litigii cu statul pe această temă, chiar dacă prevederile vor fi declarate neconstituționale, nu vor beneficia de recuperarea retroactivă a acestor sporuri.” – avertizează avocatul Cuculis.
Este important de subliniat că această cale juridică nu presupune o simplă petiție sau o acțiune sindicală generală, ci o implicare activă a fiecărui salariat afectat.
Sprijinul avocaților și implicarea experților în drept constituțional
Dacă OUG 36/2025 nu este contestată, iar măsura rămâne definitivă, atunci salariul lunar al celor care lucrează în condiții de muncă vătămătoare va scădea considerabil.
Acest lucru va afecta nu doar venitul net, ci și motivația profesională, atragerea de personal în domenii deficitare (precum sănătatea, cercetarea sau protecția mediului) și calitatea serviciilor publice.
Citește și: Dezmăț în Parlament unde 110 directori și șefi primesc 15.000 lei/lună plus sporuri de 2.000 lei
În plus, se creează un precedent periculos: dacă statul poate tăia unilateral un drept salarial, pe motiv că „nu mai sunt bani”, atunci întreaga structură de salarizare devine vulnerabilă la schimbări politice sau conjuncturale.
Românii afectați de plafonarea sporurilor pentru condiții de muncă grele sau vătămătoare au la dispoziție o cale legală reală de a-și recupera salariile tăiate: instanța de judecată.
Însă acest drum presupune determinare, coordonare și asumarea unui efort colectiv. Drepturile nu se pierd decât dacă nu sunt apărate. În fața unei ordonanțe care afectează echitatea și proporționalitatea salarizării, angajații nu trebuie să rămână pasivi.
Dacă vine un guvern aur PSD, în toată Romania va curge miere!!