„Legea Big Brother” pentru șoferi: Drumurile din România, împânzite de radare. Unde le veți găsi?

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 28.06.2024 - 16:36
„Legea Big Brother” pentru șoferi, introdusă prin OUG. Drumurile din România, împânzite de radare - Foto: INQUAM Photos / George Călin - Imagine cu rol ilustrativ

„Legea Big Brother” pentru șoferi, prin care Poliția Română primește dreptul de a sancționa șoferii pe baza imaginilor sistemelor de monitorizare montate de administratorii drumurilor din țară, va fi introdusă prin Ordonanță de Urgență (OUG).

SHARE

Potrivit unui act normativ aflat pe masa executivului, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, adică Codul Rutier, se modifică și se completează pentru a permite Poliției Române să sancționeze șoferii pentru orice abatare, de la depășirea vitezei regulamentare până la trecerea pe culoarea roșie a semaforului sau deășirea coloanelor oprite la semafor ori la trecerile la nivel la calea ferată, de exemplu, pe baza imaginilor sistemelor de monitorizare (video sau radar) montate de administratorii drumurilor din țară. 

Șoferii din București, de exemplu, sunt deja urmăriți cu camere video inteligente în 19 intersecții. Sistemul poate identifica abateri precum forțarea semaforului, nepurtarea centurii de siguranță sau neacordarea de prioritate pietonilor. În baza noii legi, aceștia vor putea fi sancționați de poliție.

Citește și: Șoferii din București, urmăriți cu camere video inteligente în 19 intersecții. Află locațiile

„Legea Big Brother” pentru șoferi, introdusă prin OUG. Drumurile din România, împânzite de radare

„„Art. 109 – (1) Poliția Română are dreptul de a prelucra, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, datele de monitorizare a traficului rutier, colectate de administratorii drumurilor publice de interes județean și local cu ajutorul unor mijloace tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează.

(2) Poliția Română primește de la administratorii drumurilor publice de interes județean și local, automat, prin intermediul unor sisteme de comunicații securizate, semnalări și datele de monitorizare a traficului aferente acestora care privesc posibila:
a) încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice;
b) prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară.

(3) Posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice vizează:

a) limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum; 
b) interdicția sau restricția de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
c) semnificația culorii roșii a semaforului;
d) trecerea la nivel cu calea ferată;
e) interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
f) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel la calea ferată. 

Citește și: Unde au ascuns bulgarii 295 camere pentru șoferii care merg prea repede. Amenzile vin și în România

(4) Cerințele de compatibilitate și interconectare cu platformele software ale Poliției Române, inclusiv formatul semnalărilor și al datelor de monitorizare a traficului aferente acestora, se stabilesc, la nivel național, prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(5) Administratorii drumurilor publice au următoarele obligații:
a) de a se asigura că mijloacele tehnice destinate măsurării vitezei care furnizează date către Poliția Română sunt omologate și verificate metrologic, potrivit normelor în vigoare;
b) de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la existența mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier;
c) de a asigura capabilități și/sau servicii de imprimare masivă și comunicare a documentelor întocmite în legătură cu încălcarea normelor de circulație pe drumurile publice; d) de a implementa cerințele prevăzute la alin. (4).

(6) Prelucrarea potrivit alin. (1) se realizează în raport de capacitatea tehnică și operațională a Poliției Române și numai în măsura în care sunt respectate obligațiile prevăzute la alin.(5).

(7) Poliția Română prelucrează automat semnalările și datele de monitorizare a traficului aferente acestora primite conform alin.(2) prin intermediul unor platforme software proprii, interconectate cu sistemele și bazele de date prevăzute la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 383/2022 privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier.

(8) Rezultatul prelucrării automate prevăzute la alin.(1) se procesează manual de către polițiștii rutieri în cadrul dispeceratelor de monitorizare aparținând Poliției Române.

Citește și: FOTO Camere video înregistrează șoferii care aruncă țigările din mașină. Amenda vine acasă

(9) Dispozițiile art. 11 alin. (3) – (7), art. 13 – 18 și ale art. 20 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 383/2022 se aplică în mod corespunzător. Administratorii drumurilor publice de interes județean și local precum și structurile Poliției Române au calitatea de operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate potrivit prezentului articol”, conform OUG de modificare și completare a Codului Rutier. 

Sute de radare fixe și sisteme de monitorizare trafic, instalate pe drumurile din România

Sute de radare fixe și sisteme de monitorizare trafic vor fi instalate pe drumurile din România în perioada următoare. 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat încă de anul trecut, de exemplu, o licitație pentru un contract în valoare de 112 milioane lei pentru montarea de radare, sisteme de monitorizare și cântărire din mers pe autostrăzile București – Pitești, București – Constanța și București – Ploiești și pe DN 1 București – Ploiești.

Astfel, după anunțarea oficială a câștigătorului licitației, vor fi instalate echipamente moderne pentru monitorizarea traficului, radare fixe pentru măsurarea vitezei, panouri de informare-avertizare cu mesaje variabile de tip VMS, sistem pentru monitorizarea și controlul rovinietei, cântărirea din mers a camioanelor și stații meteo cu senzori de polei. De asemenea, sistemul va avea funcția ANPR pentru recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare, potrivit caietului de sarcini.

Pe A1 București – Pitești, vor fi montate 48 de sisteme de detecție incidente, 33 de camere mobile, 8 camere CCTV, 5 stații meteo cu 4 senzori de polei, 22 panouri cu mesaje variabile noi VMS (ambele căi) 16 panouri VMS pe bretele, 2 sisteme cu bucle inductive pentru măsurarea vitezei între nodurile de circulație și 2 echipamente pentru cântărirea din mers a camioanelor. Camerele video CCTV vor avea funcții cu sistem de mișcare și panoramare (Pan Tilt & Zoom), iar cele fixe cu Zoom fix.

Pe A2 București - Constanța, echipamentele ITS moderne vor fi montate pe tronsonul București – Cernavodă până la kilometrul 162, conform acestui contract. Vor fi 66 de camere detecție incidente, 35 de camere mobile, 40 de camere CCTV, 8 stații meteo, 9 panouri VMS, un sistem de cântărire din mers și două echipamente cu bucle indictive pentru măsurarea vitezei între nordurile de circulație.

Pe A3 București – Ploiești, între șoseaua Petricani și intersecția cu DN 1 Centura Ploiești, vor fi instalate 20 de bucle inductive, 42 de camere detecție, 29 de camere detecție incidente, 16 camere CCTV, 4 stații meteo și 17 panouri VMS.

Iar pe DN 1 București – Ploiești, vor fi montate 16 bucle inductive, 28 de camere de detecție incidente, 17 camere mobile, 7 panouri VMS.

Buclele inductive pot măsura viteze cuprinse între 10 și 250 km/h., să reziste unor temperaturi exterioare de la -30 C la + 60 C și vor permite colectare următoarelor tipuri de date: viteza vehiculelor, numărul de vehicule, clasificarea vehiculelor, direcția și distanța între vehicule în secunde. Buclele inductive vor permite și detectarea vitezei pentru mașinile care se deplasează pe contrasens.

Sistemul de detecție incidente: sistemul va asigura detecția automată a incidentelor (oprirea vehiculelor, scăderea bruscă a vitezei) într-o zonă de predetecție presetată. Subsistemul va genera alarme în următoarele cazuri : vehicul oprit, mers pe contrasens, pieton, încărcătură pierdută, fum/foc/ceață, aglomerare vehicule pe sector monitorizat, scăderea vitezei, potrivit documentației. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te