România este obligată să realizeze anual Planul Național de Reformă, plan care ar trebui să includă și sectorul forestier, pentru a identifica nevoile concrete. După care să aloce fonduri pentru implementare. Cel mai recent plan a fost însă făcut în aprilie 2020, iar pentru anul acesta planul nu a fost încă realizat.
Însă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a pus căruța înaintea boilor. El a anunțat că protecția pădurilor și plantarea de noi arbori va fi finanțată prin Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR). Pe hârtie sună frumos, dar în realitate este haos.
WWF România: Avem doar o listă de dorințe
„Cum poate Guvernul, în acest caz, să decidă direcțiile în care vrea să investească banii europeni alocați pentru reforme dacă nu ș-a asumat încă reformele pe care dorește să le implementeze?”, se întreabă specialiștii în păduri de la WWF România.
Organizația a anunțat că prin PNRR se vor aloca 1,5 miliarde euro, bani europeni, pentru păduri și arii protejate. Toți acești bani riscă să fie risipiți pentru că România nu are un plan de reformă în domeniul pădurilor.
„În acest moment, PNRR este o listă de dorințe. Pentru a avea consistență ne trebuie un plan de reformă, fișele detaliate pentru a se înțelege cum sunt alocate concret fondurile și care sunt indicatorii de rezultat. La Comisia Europeană trebuie să mergem cu pașii concreți și cu finalitatea preconizată pentru fiecare reformă și investiție, dacă dorim ca intervențiile pentru păduri propuse în PNRR să fie agreate”, a spus Antoanela Costea, manager de proiect pentru păduri și arii protejate la WWF România.
Ce propune WWF pentru PNRR?
De exemplu, împădurirea terenurilor agricole degradate și înființarea perdelelor forestiere se pot realiza până în 2026, cu condiția pregătirii încă de mâine a unui pachet legislativ care să faciliteze acest proces, alături de adoptarea unei noi strategii de prevenire și de combatere a deșertificării.
Alte obiective:
- mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori;
- investiții în depozite și facilități de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;
- dezvoltarea de coridoare ecologice, reconstrucții ecologice ale habitatelor și conservarea speciilor;
- identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.
Comentarii 0