În 2007, Mircea Dinescu, fost membru al Colegiului CNSAS, a declarat că instituția deține o listă cu 25 de dosare care au fost arse în decembrie 1989, dintre care 16 ar fi fost ale prelaţilor Bisericii Ortodoxe Române.
Printre acestea și cel al lui Daniel Ciobotea, nume de cod Dobrescu, viitorul Patriarh Daniel. În 2007, înaltul prelat a primit verdict de necolaborare cu Securitatea.
„Neavând la dosar decât o hârtie în care se menţionează că, alături de alţi câţiva prelaţi importanţi, i s-a ars dosarul pe 23 decembrie, nu am putut să votăm decât că nu a colaborat", a declarat în urmă cu 13 ani Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS.
Ulterior, în 2018, a fost făcut public și procesul verbal în cauză. Pe lista cu dosare distruse apare și numele monseniorului Ioan Robu, fost Arhiepiscop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice.
Și monseniorul a primit o decizie de necolaborare cu Securitatea, dar a atacat-o în instanță, supărat că actul conținea un preambul în care erau prezentate documente din care reieșeau relațiile sale cu poliția politică a regimului comunist.
Anul trecut, Ioan Robu a fost schimbat din funcție de Papa Francis, la scurt timp după ce a pierdut procesul cu CNSAS.
Ars și nu prea
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, susține, într-un interviu acordat Newsweek LIVE, că e posibil ca dosarele care apar în procesul verbal ca fiind arse în decembrie 1989 să nu fi fost de fapt distruse.
„Actualul patriarh nu era, în 1989, înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, dar era unul dintre cei mai importanți membri ai celebrului grup de reflecție care l-a întors pe Patriarhul Teoctist din autoexilul din 1989.
Știu povestea documentului. Este din 23 decembrie 1989, a și fost publicat la un moment dat, în care apare Ciubotea, cu nume de cod.
E un document de distrugere a dosarelor, acolo apare și monseniorul Robu, cu nume conspirativ”, a remememorat Mădălin Hodor povestea procesului verbal completat de doi ofițeri de Securitate.
Istoricul a prezentat contextul în care a fost produs procesul verbal în care era consemnată distrugerea importantelor documente.
„În 23 decembrie 1989, doi ofițeri de la Direcția de Informații Externe spun că au procedat la distrugerea dosarului de spațiu...
Acesta era «dosarul de spațiu Elveția», un dosar important, pentru că știm că în Elveția erau trimiși, sub acoperire, prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, pentru studii la Institutul Ecumenic, care era o trambulină de lansare spre zonele unde urmau să acționeze.
A mai fost distrus, potrivt documentului, dosarul unui ofițer, apoi vin dosarele acelor persoane, printre care și Ciobotea.
Dar mai există un proces verbal din ianuarie 1990. Aceiași ofițeri reiau ce au scris în 23 decembrie. După 1990, Securitatea a încept să adune ce s-a distrus în 1989. Ce au ars, ce nu au ars.
În acel proces verbal nou scriu același lucru”, a arătat cercetătorul CNSAS.
Mădălin Hodor a remarcat că pe listă mai sunt, în afară de cele două nume importante astăzi - Patriarhul Daniel și Monseniorul Robu, și alte persoane tot din mediul bisericesc mai puțin cunoscuți.
„Am mers să verific. Am găsit în arhiva CNSAS trei din dosarele de pe lista respectivă. Pe microfilm. Mai mult decât atât, în cele trei microfilme, există și documente din anii 1990.
Nu puteai să pui pe microfilmul unui dosar distrus în 1989 documente realizate în 1990. Că microfilmul nu poate fi tăiat și adăugat.
Chestiunea asta îmi spune că cele trei dosare existau în 1990 și nu erau arse. Iar dacă trei dosare din listă existau în 1990 și nu erau arse, nu cumva și celelalte dosare din listă nu prea au fost distruse?
E o întrebare legitimă”, a menționat Mădălin Hodor, în cadrul emisiunii Newsweek LIVE.
