VIDEO Cazul Bihor: Dumbrava - „groapa de gunoi” a sistemului social din România. Cine sunt vinovații?
Cazul Bihor în care a fost implicat Viorel Pașca redeschide o întrebare dureroasă: ce se întâmplă cu bătrânii, bolnavii și oamenii fără sprijin atunci când statul nu are locuri, proceduri și bani pentru a-i îngriji.
Scandalul de la Bihor (Viorel Pașca), prezentat în spațiul public ca un nou caz al „azilurilor groazei”, nu este doar povestea unui loc în care ar fi ajuns sute de oameni vulnerabili. Este, spune Mihaela Munteanu, director de comunicare și advocacy la Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), imaginea prăbușirii sistemului social și medical.
Mihaela Munteanu a explicat pentru Newsweek România că, în acest caz, nu putem vorbi despre un „cămin”, ci despre mai multe locuințe private în care ar fi ajuns vârstnici, persoane cu dizabilități, oameni fără adăpost sau pacienți pe care spitalele și instituțiile statului nu mai aveau unde să îi trimită.
„De fapt, este vorba despre 18 case, toate locuințe private. E adevărat că ele, dacă te-ai uita la faptul că sunt făcute din donații, ar trebui să fie pe numele unei asociații, Asociația Dumbrava din Bihor, dar în realitate aparțin unor persoane private”, a declarat Mihaela Munteanu pentru Newsweek România.
Ea susține că problema nu se oprește la faptul că acolo ar fi fost oferite servicii sociale fără licență. Mult mai grav este, în opinia sa, că instituții publice ar fi știut situația și ar fi trimis în continuare oameni acolo.
„Este un fel de groapă de gunoi la care societatea românească duce oamenii de care nu mai are nevoie”
Mihaela Munteanu spune că FONSS a început să documenteze situația încă de acum un an după ce a fost sesizată de colegii de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), care fuseseră la fața locului.
„Ne-au spus despre faptul că au descoperit această situație în care, undeva în mediul rural, cineva are peste 400 de oameni în câteva case. Majoritatea erau vârstnici sau persoane cu dizabilități”, a spus reprezentanta FONSS.
Viorel Pașca, cel care a înființat așezământul din Dumbrava, va fi cercetat sub control judiciar Foto: INQUAM Photos
În urma documentării făcute chiar pe contul public al lui Viorel Pașca, aceasta spune că a găsit mai multe instituții care aveau legătură cu trimiterea unor oameni către Dumbrava.
Citește și: VIDEO Cămin al groazei, în Bihor. Sute de persoane vulnerabile, exploatate. DIICOT face percheziții
„Am luat articol cu articol, emisiune cu emisiune, postare cu postare, pentru a afla ce se întâmplă acolo și pentru a avea cât mai multe elemente. După această documentare foarte amplă, am pus întrebări autorităților care apăreau acolo, pentru că a fost clar din momentul acela că domnul Pașca există pentru că există în țara asta spitale de urgență, direcții generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), direcții de asistență socială, chiar și un penitenciar, care trimit oameni acolo și îi lasă la poartă”, afirmă Mihaela Munteanu.
„Omul are dreptate (Viorel Pașca n.r.), se pare, din punctul acesta de vedere: la Dumbrava este un fel de groapă de gunoi la care societatea românească duce oamenii de care nu mai are nevoie”, mai spune reprezentanta FONSS.
Ea subliniază că această constatare nu înseamnă o justificare a funcționării fără licență.
„Practic, noi nu justificăm faptul că acest om funcționează ilegal, oferind servicii sociale. Spunem doar că problema este chiar mai mare decât aceasta. Este vorba despre o problemă de sistem, un sistem public care nu are grijă de toți oamenii vulnerabili care au nevoi, care pur și simplu deversează acolo, din mai multe județe ale țării, peste 20 de județe, oameni cu diagnostice diferite, cu vârste diferite, și îi lasă la voia sorții”, a declarat Mihaela Munteanu.
„Cum să îngropi într-o țară europeană 1.000 de oameni și să nu atragi atenția?”
Potrivit Mihaelei Munteanu, fenomenul nu este nou. Ea spune că vorbim despre o situație care s-ar fi dezvoltat în timp, timp de aproximativ 20 de ani, pe fondul donațiilor și al lipsei de reacție a autorităților.
„Un om care lucra undeva într-o fabrică, pentru că el nu este asistent social de meserie, s-a gândit să ia acasă doi vârstnici care nu aveau pe nimeni și să-i îngrijească.
I s-a spus asistent social în spațiul public, dar este, de fapt, lucrător social. Nu a făcut o facultate de profil. A văzut că se fac donații pentru asta și că este un mecanism bun. Pe ideea că poate să sprijine acești oameni prin donații, profitând și de faptul că este dintr-o grupare religioasă, a început să adune oameni și să ceară donații.
Cam așa au plecat toate lucrurile. A apărut un donator din străinătate, a mai apărut un altul, a mai apărut un altul. A crescut numărul de case, a crescut numărul de beneficiari”, a spus aceasta.
FONSS a fost șocată, spune Mihaela Munteanu, de amploarea cazului.
„Anul trecut, când am făcut cercetarea aceea, erau peste 3.000 de oameni care fuseseră îngrijiți într-un fel în casele domnului Pașca, dintre care 1.000 se odihneau deja în locul de veci de la cimitir”, a afirmat dumneaei.
De aici a venit una dintre întrebările care, spune reprezentanta FONSS, ar fi trebuit să declanșeze reacții instituționale mult mai devreme.
„Cum să îngropi într-o țară europeană 1.000 de oameni și să nu atragi atenția suficient încât să se producă o schimbare?”, a spus Mihaela Munteanu.
Autorizațiile sunt greu de obținut, dar „nu este imposibil”
Una dintre explicațiile invocate în spațiul public pentru funcționarea unor servicii în afara cadrului legal este dificultatea obținerii licențelor și autorizațiilor. Mihaela Munteanu admite că procedurile sunt grele, dar respinge ideea că legea poate fi ignorată.
„Este greu, dar nu este imposibil. Dovadă că sunt mulți furnizori care fac lucrul acesta și îl fac cu simț de răspundere”, spune ea.
FONSS reunește zeci de organizații care oferă servicii sociale și care, potrivit Mihaelei Munteanu, lucrează în cadrul legal.
„Noi, în FONSS, avem 47 de organizații care nu își permit să lucreze în afara legii. Dacă pot 47 de organizații, mă gândesc că ar putea orice organizație care insistă că legea este foarte importantă pentru protecția cetățenilor”, a declarat aceasta.
Diferența, spune ea, este că organizațiile licențiate pot fi verificate oricând, iar asta oferă o minimă protecție beneficiarilor.
"Să știți că am fost extrem de supărați de faptul că oamenii aceștia sunt lăsați la marginea societății. Este un lucru pe care noi încercăm să îl combatem prin existența unor servicii sociale pentru care, din păcate, statul român ne plătește extrem de puțin spre deloc.
Multe dintre serviciile private sunt fără niciun ban de la statul român. Încercăm să combatem această realitate prin solicitarea continuă către autorități să facă servicii sociale pentru persoanele fără adăpost. Încercăm să o combatem prin monitorizarea situațiilor în care persoanele acestea ajung în stradă sau mor pe undeva. Îi culegem iarna ca să nu înghețe, îi protejăm vara ca să nu moară de cald și așa mai departe.
Este o muncă permanentă. Numai că diferența față de ceea ce se întâmplă la Bihor este că noi luăm licențe pentru aceste servicii și încercăm să le oferim oamenilor condiții cât mai sigure.
Sigur înseamnă, de fapt, că te poate verifica oricine, oricând. Ce faci cu acest om pe care îl iei de undeva? Are documente de identitate? Dacă nu are, muncești ca să i le faci, pentru că de asta faci asistență socială: încerci să-i obții toate drepturile de care ar putea să beneficieze, pentru a avea cât de cât din ce să trăiască”, explică Mihaela Munteanu.
Citește și: Doi pensionari trecuți de 90 de ani își petrec bătrânețea împreună. Trăiesc dintr-o pensie într-un azil
Sistemul social și cel medical nu comunică
Dincolo de cazul concret de la Bihor, problema locurilor pentru vârstnici este una critică. În instituțiile publice sunt prea puține locuri față de numărul foarte mare de cereri, iar situația devine și mai complicată atunci când persoanele au boli cronice, dizabilități, demență sau lipsă de acte.
Mihaela Munteanu spune că persoanele vulnerabile rămân deseori blocate în spitale pentru că nu are cine să le preia.
„Persoanele vârstnice sau cu dizabilități, persoanele cele mai vulnerabile, rămân deseori blocate în spitale pentru că nu are cine să le ridice de acolo”, a declarat aceasta.
Ea vorbește despre o ruptură între sistemul medical și cel social.
„Există o disfuncție pe care noi o reclamăm de ani de zile între sistemul public social și sistemul public medical. Practic, sunt puțini asistenți sociali în spitale, iar atunci când aceștia există și vor să își facă datoria, găsesc niște uși închise la sistemul public de asistență socială”, spune reprezentanta FONSS.
O altă problemă este dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități. România și-a asumat acest proces, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar Mihaela Munteanu spune că sistemul a reacționat blocând intrările, nu construind alternative suficiente.
„La noi, sistemul reacționează extrem de ciudat. Dacă trebuie să dezinstituționalizezi, blochezi totul și nu mai contează dreptul omului. Contează doar că tu, ca sistem, trebuie să faci anumite mișcări și trebuie să câștigi banii europeni”, afirmă aceasta.
Oamenii fără acte nu sunt primiți nicăieri
Cazul Bihor scoate la suprafață și situația persoanelor fără adăpost, care nu intră ușor în nicio categorie administrativă. Fără acte, fără venituri și fără o adresă, acești oameni devin aproape invizibili pentru stat.
„Persoana fără adăpost este o persoană care, de regulă, se confruntă cu lipsa documentelor de identitate și cu faptul că îi faci foarte greu un document de identitate. Este lipsită de venituri”, spune Mihaela Munteanu.
Ea atrage atenția că și accesul la locuințe sociale este, în practică, blocat pentru cei fără niciun venit.
„În locuințele sociale din România pot să meargă cetățenii care pot să plătească o chirie. Deci, dacă ai zero lei, ai zero șanse”, afirmă reprezentanta FONSS.
Problema se vede și în cazul persoanelor care ies din penitenciar și nu au unde să se întoarcă.
„Iese omul după ce a stat câțiva ani în sistemul penitenciar și nu există servicii suficiente care să-l ajute. Dacă nu are o locuință la care să se întoarcă, devine, din persoană care a fost privată de libertate, persoană liberă să locuiască în stradă”, spune Mihaela Munteanu.
De toate aceste disfuncționalități, profită acum mai multe persoane.
"Pe situația de la Bihor s-au cățărat niște lideri religioși care, prin bisericile pe care le conduc acum, se manifestă împotriva legilor din țara aceasta, împotriva partidelor, împotriva a tot ce le trece lor prin cap, și apără, dincolo de orice limită legală, un om care a comis o ilegalitate. Pentru ei nu are nicio importanță.
Ei spun doar că omul acela a vrut să facă bine. Binele nu se face atunci când expui oamenii. Binele se face atunci când omului îi faci bine, din toate punctele de vedere.
Pe situația aceasta s-au urcat, de asemenea, lideri politici. Subiectul a intrat în arena politică. Au început să se învinuiască unii pe alții. Nu se uită cine a fost în ministere 20 de ani, de au reușit să ducă România în situația aceasta. Se uită la faptul că poate se vorbește despre Bihor, că Bihor înseamnă ministrul X din partidul Y și așa mai departe.
În realitate, să știți că anul trecut am constatat că Avocatul Poporului trecuse pe la Dumbrava, știa situația și o sesizase către ministere și către Parlamentul României. Fostul primar dintr-una dintre comunele în care se află locuințele domnului Pașca sesizase o comisie parlamentară cu privire la situația de acolo, la încălcările de lege, și fusese o dezbatere parlamentară pe tema aceasta, uitându-se, evident, și pe ceea ce Avocatul Poporului aflase la fața locului", mai arată Mihaela Munteanu.
Mai multe instituții ale statului fuseseră sesizate, făcuseră controale și știau foarte bine care este situația.
"Știa ministrul Muncii, la care FONSS s-a dus cu un document. Pe primul loc era situația centrelor care sunt în afara legii și pun, practic, în pericol beneficiarii. I-am cerut măsuri, i-am dus documentare și absolut tot. Numai că trebuia ca domnul ministru să muncească.
Și a muncit o comisie de control. Corpul de Control al Ministerului Muncii s-a dus și a constatat că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor nu și-au făcut bine datoria. Și nu a fost nicio consecință.
De asemenea, ministrul Sănătății știa și el despre această situație. A făcut și el o cercetare cu propriul corp de control. S-au dus și ei și au văzut că nu este în regulă. Și lucrurile s-au oprit zilele acestea, când, probabil, niște sesizări adresate autorităților și din partea acestor ministere ne-au dus la discuția pe care o avem", mai spune Mihaela Munteanu.
FONSS vrea intervenția președintelui României
Mihaela Munteanu spune că FONSS pregătește un document adresat președintelui României, pe care îl consideră singura instituție suficient de stabilă pentru a așeza la aceeași masă instituțiile responsabile.
„Am pe masă un document pe care îl adresez președintelui României, din disperare de cauză”, a spus aceasta.
Ea invocă rolul constituțional al președintelui de mediere între instituții și de garantare a drepturilor fundamentale.
„Singurul care pare stabil în funcție acum și care mai are și, conform articolului 80, dacă nu mă înșel, din Constituție, rolul acesta de a așeza la masă instituțiile și de a susține respectarea drepturilor oamenilor vulnerabili este președintele”, spune Mihaela Munteanu.
FONSS cere ca Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății să discute împreună, dar nu doar la nivel politic.
„Să discute acum Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății. Dar să vină specialiștii, nu miniștrii, că aceștia sunt trecători”, a afirmat reprezentanta FONSS.
„Expunerea unui om care ți-a sesizat o ilegalitate este o scurgere de informații condamnabilă”
O altă temă ridicată de Mihaela Munteanu este protecția avertizorilor de integritate și a celor care sesizează încălcări ale legii.
Ea susține că numele unei persoane care a făcut sesizare către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) ar fi ajuns public foarte repede.
„Expunerea unui om care ți-a sesizat o ilegalitate foarte repede este o scurgere de informații condamnabilă”, spune Mihaela Munteanu.
Aceasta vorbește și despre presiunea pusă asupra celor care au semnalat situația.
„Cele două doamne care au sesizat situația sunt acum făcute responsabile de anumite persoane, iar în mediul online este sfârșitul lumii ce li se poate spune pentru un lucru care ar trebui să fie normal pentru orice cetățean din țara aceasta: dacă vede că s-a comis o ilegalitate, să o sesizeze autorităților”, a afirmat reprezentanta FONSS.
Soluția: „banul să urmeze beneficiarul”
Întrebată dacă soluția ar putea fi un parteneriat real între stat și organizațiile neguvernamentale, Mihaela Munteanu spune că statul invocă deseori expertiza ONG-urilor, dar fără să o finanțeze corespunzător.
„Este foarte frumos că spuneți lucrul acesta. Să știți că și statul spune acest lucru. Și ne simțim foarte bine, dar ne simțim bine cu buzunarele goale”, a spus aceasta.
În opinia sa, România ar trebui să reașeze finanțarea serviciilor sociale după principiul „banul urmează beneficiarul”.
„Dacă banul ar urma beneficiarul, așa cum statul român s-a angajat la un moment dat, prin procesul de reformă, să facă, atunci nu am mai discuta despre faptul că nu tratăm persoana în sistemul social și spunem: lasă să cheltuie banii aceia rețeaua medicală, că sunt bugete diferite”, explică Mihaela Munteanu.
Ea spune că organizațiile neguvernamentale au voluntari și donatori, dar și profesioniști care trebuie plătiți.
„Organizațiile neguvernamentale, să știți, au și voluntari, este adevărat, au și fonduri pe care le atrag din afară și mai au câteodată și donatori. Dar au profesioniști care muncesc la fel cum muncesc și cei de la stat, ba câteodată mult mai bine”, a afirmat reprezentanta FONSS.
„Când amestecăm politica cu asistența socială, oamenii sunt în pericol”
Pentru Mihaela Munteanu, reforma sistemului social trebuie să pornească de la respectarea persoanei vulnerabile și de la plata reală a serviciilor oferite.
„Trebuie să reașezăm o dată sistemul acesta pe principiile pe care trebuie să funcționeze: respect față de orice om vulnerabil, deservirea lui în condiții profesioniste și banul să urmeze beneficiarul”, spune aceasta.
Ea atrage atenția și asupra influenței politice din sistemul public de asistență socială.
„Dacă stăm să ne gândim, de pildă, DGASPC-urile sunt, în multe județe, cel mai mare angajator din județ. Directorul DGASPC-ului, care se schimbă foarte greu din funcție, este aducător de voturi”, a declarat Mihaela Munteanu.
Concluzia ei este una dură: atâta vreme cât politica, asistența socială și asistența medicală sunt amestecate, beneficiarii rămân cei mai expuși.
„În momentul în care noi amestecăm politica cu asistența socială și cu asistența medicală, oamenii sunt în pericol”, a spus Mihaela Munteanu pentru Newsweek România.
"Brașov, Oradea, Mehedinți, Covasna, Timiș, Constanța, Drobeta-Turnu Severin, unde a fost cazul cu pacienții cronici, care au fost duși de Viorel Pașca în fața Prefecturii, Spitalul Penitenciar Pitești, Spitalul Oradea, DGASPC Sibiu, Satu Mare, Focșani, Reghin — toate acestea sunt localități și instituții numite de domnul Pașca drept locuri de proveniență pentru persoanele care i-au fost duse la ușă.
Apoi ar trebui să vedem că se face într-adevăr o anchetă, nu o bătaie de joc în care ni se spune după aceea că nimeni nu a fost vinovat de nimic cu privire la situația constatată la fața locului. Asta așteptăm noi și sperăm să se întâmple", a concluzionat Mihaela Munteanu.
