Cum poate ajunge un pensionar la un azil de bătrâni de stat? Doar 522 locuri în Capitală la 460.000 pensionari
Căminele publice ar trebui să fie sprijinul pentru pensionarii ajunși la pensie care nu mai pot fi îngrijiți acasă. Locurile sunt puține, dosarele intră pe liste de așteptare, iar internarea vine abia când se eliberează un pat. Costurile sunt, în parte, suportate de familii.
Pentru multe familii, momentul în care un părinte sau un bunic nu se mai poate gospodări singur este una dintre cele mai dificile decizii.
În România, solicitarea pentru un cămin de bătrâni înseamnă acte, anchetă socială, evaluare medicală și o lungă listă de așteptare.
Pensionarii puși pe liste pentru un azil de stat
În limbajul oficial, aceste centre sunt numite cămine pentru persoane vârstnice. Ele pot fi publice, aflate în subordinea autorităților locale, sau private, operate de furnizori de servicii sociale.
Citește și: Avocații spun cum poți recupera creșterea de pensie pierdută la 1 ianuarie. Ce documente depui?
Diferența majoră este că, în cazul unui loc public, admiterea trece prin serviciul public de asistență socială, în timp ce într-un centru privat procedura se face direct cu furnizorul, dar acesta trebuie să fie acreditat și să aibă licență de funcționare.
Doar 7059 de locuri în căminele pentru bătrâni din România
O centralizare publică arată că, în căminele pentru persoane vârstnice, România avea 33.753 de locuri, dintre care doar 7.059 erau publice și 26.694 private.
Asta înseamnă că locurile de stat reprezentau aproximativ o cincime din capacitatea totală a sistemului rezidențial pentru vârstnici, conform centralizării „Capacitate centre rezidențiale publice/private”.
Citește și: VIDEO Cum să avem grijă de părinții și bunicii noștri fără să ne prăbușim fizic și psihic
În București, situația este și mai dezechilibrată. Capitala figura cu 3.939 de locuri în cămine pentru persoane vârstnice, dar numai 522 erau publice, în timp ce 3.417 erau private. Practic, pentru pensionarii care nu își permit costurile unui centru privat, presiunea cade pe câteva sute de locuri publice.
Cine poate ajunge la un cămin de bătrâni
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice stabilește că sunt considerate persoane vârstnice cele care au împlinit vârsta legală de pensionare. Asistența socială se acordă în funcție de situația sociomedicală și de resursele economice ale persoanei, conform Portalului Legislativ.
Căminul este una dintre formele de îngrijire temporară sau de lungă durată, alături de îngrijirea la domiciliu, centrele de zi, locuințele protejate sau alte centre rezidențiale. Serviciile se acordă, în principiu, cu consimțământul persoanei vârstnice. Dacă starea de sănătate nu permite obținerea consimțământului, este necesar acordul reprezentantului legal sau convențional, conform aceleiași legi.
Accesul într-un cămin public se face cu prioritate pentru persoanele care au nevoie de îngrijire medicală permanentă ce nu poate fi asigurată acasă, nu se pot gospodări singure, nu au susținători legali sau aceștia nu pot să le îngrijească, ori nu au locuință și nu realizează venituri proprii, conform Portalului Legislativ.
Unde se depune cererea pentru un loc la cămin
Primul pas este depunerea unei cereri la serviciul public de asistență socială al primăriei de domiciliu sau de reședință. Cererea poate fi făcută de persoana vârstnică sau de reprezentantul legal al acesteia și poate fi transmisă pe hârtie sau electronic, în funcție de procedura locală, conform Portalului Legislativ.
În București, dosarele pot ajunge, în funcție de centru și de autoritatea care îl administrează, la direcțiile generale de asistență socială de sector sau la Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București. În alte localități, traseul începe de regulă la primărie, prin compartimentul de asistență socială sau direcția locală de asistență socială.
După depunerea cererii, urmează ancheta socială. Aceasta este făcută de un asistent social și are rolul de a verifica situația reală a persoanei: starea de sănătate, veniturile, locuința, familia, gradul de dependență și posibilitatea de a fi îngrijită acasă.
Dreptul la servicii sociale se stabilește pe baza acestei anchete, cu respectarea criteriilor din grila de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, conform Portalului Legislativ.
Ce acte sunt necesare pentru internarea într-un cămin
Lista exactă poate diferi de la o primărie la alta, dar dosarul conține, în general, cerere, acte de identitate, acte de stare civilă, talon de pensie sau adeverințe de venit, documente privind locuința, evaluare sociomedicală și adeverințe privind veniturile familiei sau ale aparținătorilor.
Printre documentele cerute se află: cererea solicitantului, declarația notarială privind existența copiilor sau a întreținătorilor legali, adeverința de venit, copia actului de identitate, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, talonul de pensie, situația locativă și fișa de evaluare sociomedicală.
La momentul internării pot fi cerute și documente medicale: certificat medical, analize, adeverință că persoana nu suferă de boli infecto-contagioase sau alte acte stabilite de centrul respectiv. În anumite situații, dacă există îndoieli privind discernământul persoanei, poate fi cerută o adeverință medicală sau o procedură juridică suplimentară.
Cât costă un loc într-un cămin de bătrâni
În cazul căminelor publice, persoana vârstnică și susținătorii legali care au venituri pot plăti o contribuție lunară de întreținere. Aceasta se stabilește individual, în funcție de costul mediu lunar al căminului, de veniturile persoanei și, după caz, de veniturile susținătorilor legali, conform Portalului Legislativ.
Legea prevede că persoanele vârstnice cu venituri pot datora până la 60% din veniturile personale lunare, fără să depășească însă costul mediu lunar aprobat pentru cămin. Diferența poate fi plătită de susținătorii legali, dacă aceștia au venituri peste pragurile prevăzute de lege. Persoanele fără venituri și fără susținători legali nu datorează contribuția, costul fiind acoperit din bugetele locale sau județene, în limita stabilită de autorități, conform Portalului Legislativ.
Costurile diferă de la un centru la altul. La Căminul pentru Persoane Vârstnice al Municipiului București „Academician Nicolae Cajal”, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București indică valori ale contribuției în funcție de gradul de dependență: 2.995 lei pe lună pentru gradul I, 2.364 lei pe lună pentru gradul II și 1.773 lei pe lună pentru gradul III.
De ce nu intri imediat într-un cămin de stat
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice spune că îngrijirea într-un cămin este o măsură de asistență socială care poate fi dispusă cu titlu de excepție. Accesul se face cu prioritate pentru persoanele care au nevoie de îngrijire medicală permanentă ce nu poate fi asigurată acasă, nu se pot gospodări singure, nu au susținători legali sau aceștia nu le pot îngriji, ori nu au locuință și nu realizează venituri proprii, conform Portalului Legislativ.
Asta înseamnă că doar vârsta înaintată nu este suficientă pentru admiterea într-un cămin public. Statul verifică dacă persoana chiar nu mai poate fi îngrijită la domiciliu și dacă familia sau susținătorii legali nu pot asigura îngrijirea.
Prioritate au cazurile sociale și medicale grave. Legea indică patru criterii principale: persoana are nevoie de îngrijire medicală permanentă ce nu poate fi asigurată acasă, nu se poate gospodări singură, nu are susținători legali sau aceștia nu pot să o îngrijească, nu are locuință și nu realizează venituri proprii, conform Portalului Legislativ.
În practică, aceste criterii sunt transformate în punctaje. O persoană singură, cu venituri mici, fără locuință adecvată și cu grad ridicat de dependență va avea șanse mai mari decât o persoană care are familie, venituri și posibilitatea de a fi îngrijită acasă.
Chiar și așa, prioritatea nu garantează un pat imediat. Dacă centrul este ocupat, persoana rămâne pe listă până când se eliberează un loc.
Citește și: Doi pensionari trecuți de 90 de ani își petrec bătrânețea împreună. Trăiesc dintr-o pensie într-un azil
Dosarele complete analizate și acceptate primesc un număr pe lista de așteptare
La Căminul pentru Persoane Vârstnice al Municipiului București „Academician Nicolae Cajal”, de exemplu, dosarele complete analizate și acceptate primesc un număr pe lista de așteptare, în funcție de numărul de înregistrare și punctajul obținut la evaluarea socio-economică. Instituționalizarea are loc în ordinea listei, pe măsură ce se eliberează un loc, conform Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București.
Aceeași logică apare și la alte centre publice din București. La Centrul Rezidențial „Sfânta Teodora”, primirea propriu-zisă are loc în ordinea listei de așteptare, pe măsură ce se eliberează un loc, iar admiterea efectivă este condiționată de locuri libere, externări, excluderi sau deces, conform Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București.
