Potrivit unei analize publicate în revista medicală „The Lancet”, 80% dintre acești copii ar putea proveni din Africa Subsahariană și din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.
„Au trecut șapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 și devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine. Ratele gospodăriilor sărace și ale nesiguranței alimentare au crescut. Serviciile de nutriție și lanțurile de aprovizionare esențiale au fost perturbate. Prețurile la alimente au crescut vertiginos. În consecință, calitatea alimentației copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriție vor crește”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.
Malnutriția severă este o formă de malnutriție care pune viața în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi și lipsiți de energie, ceea ce crește riscul de deces, de a avea deficiențe de creștere, dezvoltare și învățare.
Potrivit UNICEF, chiar și înainte de pandemie, anul trecut, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriție severă.
În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriție severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriția severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.
Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalența malnutriției severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea crește cu 14,3% în țările cu venituri mici și mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creștere a malnutriției la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.
Creșterea estimată a malnutriției severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agențiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creștere a altor forme de malnutriție la copii și femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea, ca urmare a alimentației sărace și a perturbării serviciilor de nutriție.
Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30% a acoperirii cu servicii nutriționale esențiale și adesea vitale. În unele țări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100%în condițiile impuse de carantină.
Spre exemplu, în Afghanistan și Haiti, teama de infecție și lipsa echipamentului de protecție pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriție severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiți de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.
Potrivit analizei, în situația în care creșterea previzionată a malnutriției severe în fiecare țară se combină cu o reducere a serviciilor nutriționale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% și unul maxim de 50%de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriție acută, a promovării unei mai bune alimentații a copiilor mici și a asigurării suplimentelor de micronutrienți femeilor gravide.
