România ar putea introduce un nou concediu plătit pentru refacere profesională. Ce obligații au angajatorii

O inițiativă legislativă epusă în Senat urmărește crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea epuizării profesionale (burnout), fenomen tot mai prezent pe piața muncii, scrie Profit.ro.

România ar putea introduce un nou concediu plătit pentru refacere profesională. Ce obligații au angajatorii

„Singurul obiectiv al legii, și așa se și numește, este prevenirea epuizării profesionale. Este despre identificarea riscurilor și reducerea riscurilor la bună înțelegere între angajatori și angajați, fiindcă suntem convinși că angajatorii, astăzi, sunt conștienți de acest risc și nu-și doresc angajați în burnout. Peste 10.000 de oameni au susținut inițiativa, căci un angajat care ajunge în epuizare profesională se recuperează greu, are risc de repetiție, și e posibil ca întreaga lui carieră profesională și întreaga lui productivitate să fie afectate iremediabil Dacă această inițiativă va deveni lege, vor avea și dispozitivele legale pentru a o preveni”, a declarat Irineu Durău, noul ministru al Economiei și inițiatorul proiectului.

Citește și Ce se întâmplă cu zilele de concediu neefectuate? Până când poți să ți le iei?

Ce este burnoutul

Epuizarea profesională este descrisă ca o stare asociată activității profesionale, care apare ca rezultat al unor factori de stres persistenți în organizarea și desfășurarea muncii și își propune îmbunătățirea sănătății și bunăstării salariaților, prin prevenirea epuizării profesionale și promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile, arată proiectul de lege.

Burnoutul este descris prin trei dimensiuni principale: epuizare persistentă, distanțare mentală față de muncă (negativism sau cinism) și scăderea eficienței profesionale.

Inițiatorii arată că, la nivel european, stresul și riscurile psihosociale sunt recunoscute drept factori majori ai epuizării profesionale. Datele Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) indică faptul că aproximativ un sfert dintre lucrătorii europeni se confruntă cu stres profesional, cu efecte directe asupra productivității și sănătății.

„Și în România, datele și studiile recente arată o creștere vizibilă a nivelului de stres profesional și a manifestărilor asociate epuizării profesionale, în special în sectoarele în care volumul sarcinilor, presiunea timpului, responsabilitatea ridicată sau interacțiunea continuă cu publicul sunt parteintegrantă a activității. Lipsa unui cadrulegal care săreglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situațiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat”, se arată în proiect.

Obligații pentru angajatori

Angajații vor avea mai multe obligații, printre care:

- ⁠informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire;
- ⁠includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Angajatorii cu peste 50 de salariați vor avea obligații suplimentare, printre care:

- elaborarea anuală a unui plan de prevenire a epuizării profesionale,

Citește și: Tații își pot prelungi concediul paternal cu o săptămână. Ce trebuie să facă

- realizarea unei evaluări specifice a riscurilor psihosociale și instituirea unui mecanism intern, confidențial, pentru sesizarea situațiilor de burnout, fără riscul unor represalii,

- să suporte, parțial sau integral, costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional.

Concediu de refacere și consiliere psihologică

Proiectul prevede, la nivel facultativ, posibilitatea ca angajatorii să acorde zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, la cererea salariaților, fără justificări medicale. De asemenea, angajatorii pot organiza sau finanța parțial ori integral activități de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică oferită de specialiști în psihologia muncii și organizațională.

Participarea angajaților la aceste activități va fi voluntară și se va desfășura cu respectarea confidențialității.

Drepturi pentru salariați

Salariații vor avea dreptul să semnaleze riscuri de epuizare profesională și să solicite discuții formale privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, fără consecințe disciplinare. De asemenea, nimeni nu va putea fi sancționat sau dezavantajat pentru refuzul de a participa la activitățile de sprijin psiho-emoțional.

Inițiatorii subliniază că lipsa unei reglementări clare până în prezent a făcut ca prevenirea burnoutului să depindă exclusiv de inițiative voluntare, iar noul proiect ar putea oferi, pentru prima dată, un cadru legal coerent pentru protejarea sănătății psiho-emoționale a angajaților.

La rândul ei, senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, susține că epuizarea profesională nu reprezintă o lipsă de ambiție sau o lipsă de chef de muncă, ci vine din expunerea prelungită la stres ocupațional.

„La nivelul Uniunii Europene, factorii psihosocial și stresul la locul de muncă sunt recunoscuți ca factori determinanți care duc la epuizarea profesională. Statele membre, printre care și România, sunt încurajate să includă factorii psihosociali în elaborarea politicilor lor de muncă. Este momentul ca acest echilibru între viața privată și viața profesională să nu mai fie, nici în România, un privilegiu negociat la locul de muncă, ci să fie un drept recunoscut prin lege”, declară Cynthia Păun, scrie Știrileprotv.ro