Revoluția AI taie locurile de muncă: tinerii și angajații din call-centere, printre cei mai vulnerabili
Inteligența artificială începe să lase urme vizibile pe piața muncii din economiile dezvoltate, arată Goldman Sachs. Tinerii aflați la început de carieră sunt cei mai vulnerabili, iar în call-centere numărul angajaților a coborât puternic sub tendințele istorice.
Inteligența artificială nu mai schimbă doar felul în care oamenii muncesc. Primele efecte asupra numărului de locuri de muncă încep să devină vizibile în datele marilor economii ale lumii, iar cei care încearcă acum să-și înceapă cariera se află printre cei mai expuși.
Revoluția AI taie locurile de muncă: tinerii și angajații din call-centere, printre cei mai vulnerabili
O analiză realizată de Goldman Sachs arată că industriile în care inteligența artificială poate automatiza deja o parte importantă a activității au înregistrat o încetinire mai pronunțată a angajărilor.
Call-centerele sunt exemplul cel mai puternic, însă efecte apar și în software, consultanță de management și publicitate, potrivit analizei citate de CNBC.
Citește și: Studiu: Inteligența Artificială a creat locuri de muncă în peste jumătate dintre companiile britanice
Goldman Sachs a studiat evoluția piețelor muncii din mai multe economii dezvoltate și a comparat dinamica ocupării cu gradul în care diferite profesii sunt expuse automatizării prin AI.
Rezultatele indică o schimbare care a început să se contureze din a doua jumătate a anului 2022.
În general, sectoarele cu o expunere mai ridicată la inteligența artificială au înregistrat o creștere mai lentă a numărului de angajați decât domeniile mai puțin vulnerabile la automatizare.
Relația este vizibilă în special în Germania, Australia și Statele Unite.
Unul dintre domeniile în care schimbarea poate fi observată este cel al serviciilor de informare și comunicații. Ritmul de creștere a numărului de angajați a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate începând din 2022.
Există însă diferențe importante între țări. În afara Statelor Unite, ocuparea forței de muncă din acest sector se menține în apropierea sau chiar peste tendința pe termen lung.
Situația devine mult mai clară atunci când analiza coboară la nivelul industriilor în care tehnologia poate prelua deja sarcini efectuate în mod tradițional de oameni.
Call-centerele, în prima linie a automatizării prin inteligență artificială
Cele mai mari diferențe față de tendințele istorice apar în industria call-centerelor, un domeniu în care asistenții virtuali, sistemele automate de răspuns și modelele AI pot gestiona o parte tot mai mare a interacțiunilor cu clienții.
În Statele Unite, numărul angajaților din call-centere se situează cu 39% sub tendința istorică, potrivit Goldman Sachs.
În Canada, diferența este de 33%, iar în Germania ajunge la 27%.
Aceste procente nu înseamnă că AI a eliminat direct 39%, 33% sau 27% dintre locurile de muncă. Indicatorul măsoară diferența dintre nivelul actual al ocupării și cel care ar fi fost anticipat dacă tendința istorică s-ar fi menținut.
Goldman Sachs consideră însă că evoluția reprezintă un semnal că presiunea inteligenței artificiale asupra pieței muncii începe să poată fi identificată în date, mai ales acolo unde tehnologia este suficient de matură pentru a automatiza o parte substanțială a activităților.
Fenomenul este important și dintr-un alt motiv: AI nu pare să afecteze toate categoriile de angajați în aceeași măsură.
Cei aflați la începutul carierei sunt cei mai vulnerabili.
Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupații, iar rezultatele indică faptul că efectele negative asociate adoptării AI sunt cele mai pronunțate în cazul pozițiilor entry-level.
Explicația ține inclusiv de natura muncii realizate la începutul unei cariere. O parte dintre sarcinile repetitive, standardizate sau de analiză preliminară care reveneau în mod tradițional angajaților juniori sunt și cele pe care actualele instrumente de inteligență artificială le pot prelua mai ușor.
La nivelul întregii piețe a muncii, efectul rămâne deocamdată redus.
O creștere cu 10% a expunerii unei ocupații la inteligența artificială este asociată cu o diminuare de aproximativ 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creștere a ocupării în Franța, Canada și Statele Unite.
În cazul angajaților aflați la început de carieră, diferența devine însă mult mai mare.
Efectul depășește 0,6 puncte procentuale în Australia și 0,2 puncte procentuale în Statele Unite.
Datele nu indică, așadar, o dispariție generalizată a locurilor de muncă din cauza AI. Ele sugerează mai degrabă că impactul începe să se concentreze în anumite profesii și, mai ales, asupra oamenilor care încearcă să facă primii pași pe piața muncii.
AI este folosită deja de până la 20% în principalele economii dezvoltate
Transformarea pieței muncii vine în paralel cu o răspândire rapidă a instrumentelor de inteligență artificială în companii și în activitatea profesională.
Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje referitoare la adoptarea AI și estimează că rata de utilizare în principalele economii dezvoltate a ajuns deja la aproximativ 15%-20%.
Franța, Statele Unite, Olanda și Marea Britanie se numără printre economiile aflate în fruntea clasamentului privind adoptarea inteligenței artificiale.
La polul opus se află Italia, Japonia și Noua Zeelandă, unde nivelul de utilizare este mai redus.
Inteligența artificială se răspândește rapid și în economiile emergente importante, unde rata estimată de adoptare se situează deja în jurul valorilor de 10%-15%.
Concluzia analizei Goldman Sachs este mai nuanțată decât scenariul unei înlocuiri masive și imediate a oamenilor de către AI.
La nivel general, efectul asupra ocupării forței de muncă rămâne deocamdată limitat. Există însă suficiente semnale pentru ca impactul să poată fi observat în anumite industrii, iar distribuția acestuia este inegală.
Pe măsură ce adoptarea AI continuă să crească, evoluția acestor locuri de muncă va deveni unul dintre indicatorii importanți ai modului în care revoluția inteligenței artificiale transformă piața globală a muncii.
