Puterea politică, exercitată prin numele stadioanelor de fotbal. O cercetare românească

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 10.09.2021 - 13:07
Tot mai multe stadioane sunt denumite după sponsori. Allianz are numele pe șapte stadioane. Foto Allianz Arena Official

Doar 12% dintre stadioanele lumii au primit numele unor glorii ale fotbalului, a constatat un cadru universitar din Sibiu, care a analizat 1.485 de arene din toată lumea. Foarte multe stadioane au denumiri politice sau după companii private, care și-au cumpărat acest drept.

SHARE

Doar 12% dintre stadioanele de fotbal ale lumii au primit numele unor mari sportivi, a constat lectorul universitar Mihai Stelian Rusu, care a studiat aproape 1.500 de arene de pe toate continentele. 

Tendința actuală este ca tot mai multe stadioane să primescă denumiri comerciale, ale companiilor care sponsorizează echipele de fotbal, potrivit cercetării „Toponimia arenelor sportive: o analiză de regresie logistică multinomială a numelor stadioanelor de fotbal”, realizată de Mihai Stelian Rusu. 

Newsweek România a stat de vorbă cu cercetătorul sibian. Principalele concluzii ale studiului său: 

  • 20% dintre stadioane au denumiri politice, 14% sunt numite după sponsori comerciali și doar 12% comemorează personalități sportive care au avut legătură directă cu fotbalul, fie ca jucători;
  • În țări precum Anglia, Germania și Olanda, spre exemplu, vânzarea denumirii stadionului unui sponsor comercial a devenit norma de bază.
  • În America de Sud, există cea mai mare concentrație de stadioane care comemorează jucători de fotbal, dar mai ales președinți de club.
  • România se aseamănă mai mult cu situația din America Latină decât cu cea din Europa Occidentală. 
  • Denumirile de locuri – inclusiv cele ale unor facilități sportive cum sunt stadioanele de fotbal – sunt importante, pentru că reflectă valorile sociale, memoria colectivă și credințele ideologice cultivale în cadrul unei societăți.

 

Newsweek România: Cum de v-ați gândit să faceți această cercetare? Câte nume de stadioane ați analizat? După ce criterii?

Mihai Stelian Rusu: Ideea de a studia denumirile stadioanelor de fotbal mi-a venit în contextul morții lui Diego Armando Maradona (acesta a decedat la data de 25 noiembrie 2020). Am auzit știrea că Stadio San Paolo, unde Maradona a jucat cât timp a activat la S.S.C. Napoli în anii ’80, va fi redenumit Stadio Diego Armando Maradona.

M-am gândit că se schimbă denumirea unui sfânt al creștinismului (Sf. Pavel) cu un zeu al fotbalului (Maradona). Maradona oricum avea altare pe străzile din Napoli, iar napoletanii i-au dezvoltat un cult laic specific unei religiozități populare. Acum întregul stadion, cu o capacitate de 55.000 de locuri, a devenit un altar onomastic închinat „zeului” Maradona.

Apoi, m-am întrebat câte stadioane de fotbal comemorează idoli ai sportului, precum Maradona, și câte arene celebrează alte tipuri de denumiri (valori politice, date istorice, alte personalități etc.).

Pentru a mă lămuri, am început să alcătuiesc o bază de date, în care am inclus stadioanele de fotbal ale echipelor de club din prima ligă din toate țările care sunt afiliate la FIFA. La acestea am adăugat stadioanele naționale, în țările care au desemnate astfel de arene, care sunt rezervate de regulă meciurilor jucate de echipele naționale.

În total, baza de date a însumat 1.485 de stadioane din 130 de țări. Ce am făcut apoi a fost să clasific toate aceste denumiri în funcție de mai multe aspecte: în primul rând, tipul denumirii, apoi în cazul stadioanelor numite după persoane, ce anume au fost acestea (jucători, antrenori, președinți de club, oameni politici etc.), respectiv sexul personalității.

De asemenea, am inclus informații legate de anumite trăsături ale stadioanelor, cum ar fi anul în care au fost construite, capacitatea lor și dacă sunt sau nu stadioane naționale.

Citește și: Profesorul Zăgrean de la UMF București distribuie conspirații: „Unde dracu' e pandemia?

Care sunt principalele concluzii ale cercetării?

Analizele statistice pe care le-am realizat arată că mai mult de jumătate dintre stadioane (54%) poartă denumiri descriptive și neutre. De exemplu, Stadionul Camp Nou din Barcelona.

  • 20% au denumiri politice (de ex: Stadionul Olimpic Atatürk din Istanbul, în onoarea fondatorului Republicii Turce);
  • 14%  sunt numite după sponsori comerciali (de ex: Etihad Stadium din Manchester);
  • 12% comemorează personalități sportive care au avut legătură directă cu fotbalul, fie ca jucători (de ex: Puskás Aréna din Budapesta), fie ca președinți de club (de ex: Stadionul Santiago Bernabeu din Madrid).

Există și o geografie specifică a acestor denumiri de stadioane. În Europa Occidentală și America de Nord, predomină denumirile comerciale.

În țări precum Anglia, Germania și Olanda, spre exemplu, vânzarea denumirii stadionului unui sponsor comercial a devenit norma de bază. Cele mai multe stadioane nou construite au numele vândute sponsorilor încă din faza de proiectare, în ciuda opoziției suporterilor, care contestă faptul că prin astfel de tranzacții financiare managementul distruge tradiția cluburilor de fotbal. De exemplu, noul stadion al echipei Arsenal FC s-a numit de la bun început Emirates Stadium).

Iar unele corporații multinaționale și-au construit chiar portofolii de nume de stadioane, cum este cazul Allianz, care a cumpărat drepturile onomastice pentru șapte arene importante (inclusiv stadioanele pe care joacă Bayern Munchen și Juventus Torino).

Denumiri politice se regăsesc în proporții mai mari în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, dar și în statele nedemocratice în general, care se folosesc de infrastructura sportivă pentru a promova fie simboluri istorice, de exemplu Estadio Centenario din Montevideo, care comemorează o sută de ani de la obținerea independenței Uruguay-ului, fie personalități politice, de exemplu Stadionul Regele Abdul Aziz din Mecca, Arabia Saudită.

În America de Sud, există cea mai mare concentrație de stadioane care comemorează jucători de fotbal, dar mai ales președinți de club. În țările din America Latină găsim ceea ce putem numi o cultură toponomastică auto-referențială a fotbalului, altfel spus, o cultură a denumirilor stadioanelor de fotbal care celebrează memoria fotbalului și nu aspecte externe sportului, precum politica sau economia.

Citește și: Talibanii acuză SUA că au încălcat acordul de la Doha

Paradoxal, nu numele unor sportivi primează pentru numirea unor stadioane?

Această descoperire m-a surprins în cea mai mare măsură. Într-adevăr, în toponimia stadioanelor de fotbal, memoria fostelor glorii ale sportului reprezintă procentul cel mai scăzut. Acest lucru denotă faptul că denumirile stadioanelor sunt folosite în alte scopuri decât cel de a comemora eroii fotbalului și de a le celebra performanțele sportive.

Îngrijorătoare este tendința tot mai accentuată de redenumire a stadioanelor prin comercializarea drepturilor de numire (așa numitele contracte de „naming rights”).

Cele mai vulnerabile în fața acestui pericol sunt denumirile generice, de exemplu Stadionul Municipal, sau cele neutre. Însă au existat cazuri în care chiar și stadioane numite după fotbaliști de legendă au fost rebotezate cu denumirea unor sponsori comerciali. De exemplu în Bulgaria, Stadionul Georgi Asparuhov a fost redenumit Stadionul Vivacom Arena - Georgi Asparuhov.

 

Așadar, aceste locuri unde se face sport sunt folosite ca centre de impunere a puterii politice. Cum poate un nume să influențeze o societate?

Din cercetările mele anterioare, știam că denumirile de străzi și de școli sunt instrumentalizate politic pentru a celebra anumite valori ideologice și comemora varianta oficială a trecutului care legitimează ordinea politică din momentul respectiv. Dar mă așteptam ca stadioanele, prin denumirile pe care le poartă, să exprime o mai mare  considerație față de istoria sportului și a protagoniștilor săi. În schimb, am constatat că toponimia stadioanelor servește mai degrabă intereselor politice și mai nou, celor comerciale.

Denumirile de locuri – inclusiv cele ale unor facilități sportive cum sunt stadioanele de fotbal – sunt importante, pentru că reflectă valorile sociale, memoria colectivă și credințele ideologice cultivale în cadrul unei societăți.

O denumire ideologică, precum a fost cazul Stadionului „23 August” din București, legitimează un regim politic și impune o anumită interpretare a trecutului. În schimb, un nume de stadion comercial transmite mesajul că totul poate fi vândut și cumpărat pe o piață capitalistă, inclusiv tradiția onomastică a unui club.

 

Care e situația în România?

În România, din punctul de vedere al toponimiei stadioanelor de fotbal, ne asemănăm mai mult cu situația din America Latină decât cu cea din Europa Occidentală. Aceasta deoarece la noi predomină stadioanele care comemorează foști jucători de fotbal.

În țara noastră, fostele glorii ale fotbalului sunt celebrate: avem Stadionul Nicolae Dobrin în Pitești, Stadionul Ion Oblemenco în Craiova și Stadionul Ilie Oană în Ploiești (ultimele două și-au păstrat denumirea chiar dacă vechile stadioane au fost demolate și reconstruite).

Chiar și legende vii ale sportului, sportivi aflați încă în viață, sunt onorate în acest fel: în acest sens, pot fi menționate Stadionul Gheorghe Hagi din Constanța (fostul Stadion Farul până în 2014) și Stadionul Anghel Iordănescu din Voluntari.

Însă lucrurile încep să se alinieze tendințelor occidentale: în afara fotbalului, noua Sală Polivalentă din Cluj-Napoca inaugurată în 2014 se numește din motive de sponsorizare BTArena, iar reprezentanții clubului de fotbal Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, care activează de câțiva ani în Liga 1 (aceasta din urmă numită oficial „Casa Liga 1”), au anunțat că negociază pentru vânzarea numelui noului stadion aflat în curs de construire.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.