Proiect: Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere - violenţă economică
Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere este violenţă economică, iar acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, potrivit unui proiect de lege depus miercuri la Parlament de deputata PNL Alina Gorghiu.
"Am depus în Parlament un proiect de lege care modifică art. 378 din Codul penal, în sensul eliminării plângerii prealabile pentru infracţiunea de abandon de familie, astfel încât acţiunea penală să se pună din oficiu, ca expresie a responsabilităţii statului de a proteja copiii şi persoanele vulnerabile. Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere nu reprezintă o simplă neînţelegere între foşti parteneri, ci o formă gravă de violenţă economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranţei şi demnităţii copilului şi ale părintelui care îl îngrijeşte, în majoritatea cazurilor mama", a anunţat Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.
Proiect: Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere - violenţă economică
Potrivit acesteia, în forma actuală a Codului penal, acţiunea penală pentru abandon de familie este condiţionată de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv. Prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2/2020 s-a stabilit că termenul de trei luni curge de la momentul cunoaşterii săvârşirii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de trei luni de neplată. Această interpretare, deşi corectă din punct de vedere juridic, are în practică consecinţe grave: numeroase cauze sunt clasate ca tardive, obligaţii stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămân neexecutate, victimele sunt sancţionate pentru bună-credinţă, iar debitorii de rea-credinţă sunt încurajaţi să persiste în neexecutare.
Citește și: 1.500 lei ajutor de la stat pentru părinții cu copii mici. Cine beneficiază și ce acte depui
Prin proiectul de lege depus se elimină plângerea prealabilă pentru infracţiunea de abandon de familie, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, protecţia penală devine reală, nu formală, iar violenţa economică este tratată ca o problemă de interes public, nu privat.
"Această iniţiativă transmite un mesaj clar: obligaţiile faţă de copii nu sunt opţionale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violenţă sancţionabilă de stat. Justiţia trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în faţa abuzului", a transmis preşedinta Comisiei parlamentare "România fără violenţă domestică".
Citește și: Alocația pentru copii va fi mult mai mică în Germania. Sute de mii de români, direct afectați