Prioritățile României la președinția CUE, discutate luni la Parlamentul European

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 14.01.2019 - 14:20

Prima sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 14-17 ianuarie, la Strasbourg. Pe agenda ședinței se numără prioritățile Președinției României la Consiliul European, dar și evaluarea rezultatelor președinției austriece din ultimele șase luni.

SHARE

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE – axate pe coeziune şi valori comune, siguranţă şi consolidarea Europei ca actor global – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României, potrivit Agerpres.

În aceeaşi zi, de la 11:30 ora României, va avea loc o dezbatere cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, în cadrul căreia europarlamentarii şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vor evalua realizările preşedinţiei Consiliului UE în ultimele şase luni şi vor discuta despre progresele înregistrate în negocierile bugetare pe termen lung.

Marţi este prevăzută, de la 18:00 ora României, şi o conferinţă de presă comună susţinută de preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul României, Viorica Dăncilă.

Miercuri, eurodeputaţii vor avea un schimb de păreri despre viitorul Europei cu premierul spaniol Pedro Sanchez şi şeful executivului comunitar Jean-Claude Juncker. În aceeaşi zi, legislativul comunitar va dezbate asupra situaţiei la zi a procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, la o zi după votul Camerei Comunelor de pe 15 ianuarie privind acordul de Brexit convenit de premierul Theresa May cu liderii UE.

Un punct important pe agenda PE în această sesiune este şi dezbaterea, miercuri, urmată de un vot în plen joi, a regulilor de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei. În cazul în care Comisia Europeană stabileşte că „deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept” într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, aceasta ar putea sugera măsuri de la reducere a pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Într-un astfel de caz, Parlamentul European şi miniştrii UE vor trebui să aprobe orice decizie. Deşi sprijină în linii mari propunerea Comisiei, eurodeputaţii din comisiile de Buget şi Control bugetar au adăugat garanţii pentru a se asigura că guvernele vor face plăţi în continuare beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile, chiar dacă finanţarea UE este suspendată.

Proiectul de lege prevede şi creşterea finanţării pentru Programul drepturilor şi valorilor în perioada 2021-2027, până la 1,834 miliarde de euro, aproape triplu faţă de suma propusă de Comisia Europeană, 642 milioane de euro. Această finanţare ar merge spre promovarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană, inclusiv pentru acordarea unui sprijin financiar organizaţiilor societăţii civile care lucrează în aceste domenii.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.