Un polițist din IGPR, delegat să lucreze într-un dosar al Parchetului General, a fost reținut de procuorii DNA sub acuzația că ar fi cerut bani unei persoane cercetate pentru a obține o soluție favorabilă în speța respectivă.
Este vorba despre Mihai-Cătălin Bîzăran, agent de poliție judiciară în cadrul I.G.P.R.-Direcția de Investigare a Criminalității Economice, potrivit unui comunicat al DNA.
Elste acuzat de luare de mită, trafic de influență și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Polițistul a luat șpagă pentru a acoperi mafia lemnului
Surse judiciare susțin că în acest dosar de corupție este vizat patronul unei firme de cherestea dar și alte persoane.
"În perioada 28 septembrie – 30 decembrie 2022, inculpatul Bîzăran Mihai-Cătălin, în calitate de lucrător de poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins de la o persoană vizată în cauza respectivă, pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, suma de 300.000 euro (200.000 euro pentru sine și 100.000 euro pentru un intermediar).
Banii respectivi ar fi fost pretinși de inculpatul Bîzăran Mihai-Cătălin în schimbul promisiunii că:
- acesta ar face cercetări într-un anume sens, astfel încât prejudiciul să fie stabilit într-un cuantum redus precum și pentru a propune o soluție de clasare în cazul infracțiunii de evaziune fiscală;
- acesta ar interveni la procurorul de caz (asupra căruia a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență) astfel încât acesta din urmă să dispună soluția clasării pentru infracțiunea de evaziune fiscală și să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu persoana vizată pentru infracțiunea de delapidare", transmiste DNA, printr-un comunicat de presă.
De asemenea, spun procurorii, agentul de poliţie i-ar mai fi transmis aceleiași persoane informații nedestinate publicității din dosarul respectiv dar și cum se vor derula cercetările în continuare.
Citește și: Un polițist din Satu Mare s-a sinucis cu arma din dotare. A apăsat trăgaciul după un apel misterios
Prejudiciul prea mare pentru a fi stabilit
Pe 28 septembrie anul trecut, Poliţia Română, prin Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice – IGPR, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a făcut nu mai puțin de 146 de percheziții în București și 16 județe. Cele mai multe descinderi, 85 la număr, au fost în județul Suceava.
17 ocoale silvice au fost atunci vizate de anchetatori dar și 16 puncte de lucru ale unor firme de cherestea, se arăta într-un comunicat de presă al IGPR.
În fapt, s-a stabilit că două grupări, constituite în județul Suceava, ar controla 20 de societăți comerciale, cu obiect principal de activitate în domeniul silvic, respectiv „Exploatarea forestieră”, „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”, „Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană”, „Tăierea şi rindeluirea lemnului” și „Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare”.
Astfel, prin intermediul acestor societăți, din anul 2019 și până în 2022, ar fi efectuat diverse operațiuni ilicite în domeniul silvic.
Practica evidențierii fiscale parțiale/neevidențierii tranzacțiilor s-ar fi manifestat în comercializarea de brichete sau cherestea, realizată către o serie de parteneri comerciali din județele Constanța, Suceava, Cluj, Alba, Botoșani, Bacău, Vrancea, Iași, Teleorman, Ilfov și din municipiul București, existând indicii că acestea ar fi rezultatul unui proces de achiziție lemn/prelucrare buștean/producție brichete, cu o componentă de materie primă ilicită/tranzacții evazioniste.
Cele două grupări ar fi furnizat masă lemnoasă cu evidențierea parțială a volumului și/sau valorii acesteia, sens în care, în conivență cu beneficiarii, plata ar fi fost realizată, parțial, prin virament bancar, iar diferența, nefiscalizată, ar fi fost achitată, în numerar, prin intermediul unor persoane de încredere.
Din investigații a reieșit că banii, rezultați din infracțiunile de evaziune fiscală, săvârșite prin modalitățile descrise mai sus, ar fi fost introduși într-un circuit cu caracter legal, fiind alimentate conturile deținute de către alte societăți comerciale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.
Încă se mai lucrează la stabilirea prejudiciului.
