Planul uriaș de înarmare al României: F-35, Patriot, tancuri, drone și rachete și un satelit, până în 2036

România pregătește una dintre cele mai ample transformări militare din ultimele decenii. Avioane F-35, sisteme Patriot, tancuri, transportoare Piranha 5, mașini de luptă ale infanteriei, obuziere de 155 mm, HIMARS, drone de atac, sisteme antidronă, rachete antinavă, nave de patrulare și chiar un satelit militar propriu de comunicații se regăsesc între capabilitățile urmărite prin Planul de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036.

Planul uriaș de înarmare al României: F-35, Patriot, tancuri, drone și rachete și un satelit, până în 2036

Documentul, aprobat de CSAT în ședința din 7 septembrie 2026, redesenează prioritățile de apărare ale țării într-un moment în care războiul continuă la granița României.

Planul de Înzestrare a Armatei României - PIAR - este documentul prin care sunt coordonate pe termen lung programele necesare dotării forțelor armate. El acoperă un interval de zece ani, este actualizat anual și ajunge de fiecare dată pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Citește și: Rusia acuză Europa că a devenit centru de apovizionare cu arme pentru Ucraina. România, Polonia, vizate

La stabilirea priorităților sunt luate în calcul evoluția mediului de securitate, lecțiile conflictelor recente, necesitățile stabilite de Statul Major al Apărării, obiectivele asumate în NATO, stadiul contractelor existente și resursele financiare disponibile.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat radical datele problemei pentru România.

Incidentele produse în apropierea frontierei, inclusiv situațiile în care drone sau fragmente de rachete au ajuns pe teritoriul românesc, au determinat accelerarea unor achiziții de senzori și mijloace de contracarare.

MApN consideră că experiența războiului a demonstrat și necesitatea unei industrii naționale de apărare capabile să susțină forțele armate într-o criză sau într-un conflict, inclusiv prin asigurarea producției de muniție.

În spatele planului se află și o schimbare majoră în finanțarea apărării.

România și ceilalți aliați NATO și-au asumat ca până în 2035 să aloce anual echivalentul a 5% din PIB pentru apărare și domeniile asociate.

Din această țintă, 3,5% din PIB este destinat cheltuielilor propriu-zise de apărare – inclusiv achizițiilor, personalului și operării –, iar 1,5% infrastructurii cu dublă utilizare, securității cibernetice și rezilienței.

Citește și: Armata, gata să primească armament de 9.600.000.000€ cu bani UE. Urmează aprobarea CSAT. Ce cumpărăm

De la F-35 și tancuri la drone kamikaze și apărare împotriva atacurilor aeriene

Planul grupează prioritățile militare pentru perioada următoare în șase mari categorii: angajare, protecție, comandă și control, informații, proiecția forței și susținere.

Lista echipamentelor pentru luptă arată amploarea procesului de modernizare.

Forțele Terestre au în vedere armament individual compatibil cu standardele NATO, sisteme optice și de vedere pe timp de noapte, echipamente individuale avansate pentru militari, transportoare blindate Piranha 5, vehicule tactice ușoare JLTV pentru Forțele pentru Operații Speciale și alte vehicule blindate.

În plan apar și mașinile de luptă ale infanteriei pe șenile, tancurile principale de luptă, obuzierele de 155 mm și sistemele HIMARS.

Pentru Forțele Aeriene, unul dintre programele strategice este trecerea către avionul de generația a cincea F-35, alături de exploatarea avioanelor multirol F-16.

Armata urmărește și achiziția unor sisteme UAS capabile să lovească ținte, precum și a munițiilor de tip „loitering” – sisteme care pot rămâne în aer deasupra unei zone până la identificarea obiectivului și care sunt cunoscute frecvent drept „drone kamikaze”.

Un capitol major este dedicat apărării aeriene și antirachetă.

România continuă programul Patriot, dar planul include și sisteme SHORAD și VSHORAD pentru apărare la distanțe scurte și foarte scurte, rachete antiaeriene portabile MANPAD și sisteme sol-aer cu rază medie.

Experiența războiului din Ucraina se observă puternic în accentul pus pe combaterea amenințărilor de mici dimensiuni.

Sunt prevăzute sisteme C-UAS pentru contracararea dronelor și C-RAM, destinate interceptării rachetelor, proiectilelor de artilerie și loviturilor de aruncător.

Planurile merg însă dincolo de platformele clasice de luptă.

România urmărește dezvoltarea infrastructurii digitale de comandă și control și are în vedere inclusiv un satelit militar propriu de comunicații.

Pentru supraveghere și culegerea informațiilor sunt prevăzute drone de diferite clase, senzori ISR, radare de supraveghere terestră, sisteme pasive de detecție și sateliți ISR.

Forțele Navale intră, la rândul lor, într-un amplu proces de modernizare. Planul include modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, nave OPV pentru patrulare maritimă, vedete rapide, sisteme mobile de rachete antinavă și elicoptere destinate luptei împotriva navelor de suprafață.

O serie de programe majore sunt deja în derulare. Printre acestea se numără Patriot, Piranha 5, HIMARS, F-35, obuzierele de 155 mm și programul pentru tancul principal de luptă.

22 de proiecte prin SAFE. Aproape 9,7 miliarde de euro sunt destinate MApN

O parte consistentă a noii etape de înzestrare este legată de instrumentul european SAFE – Security Action for Europe, prin care Uniunea Europeană acordă împrumuturi pentru investiții în industria și capacitățile de apărare.

România are planificate 22 de proiecte prin SAFE. Potrivit MApN, 14 dintre acestea au fost deja semnate, iar celelalte opt, realizate împreună cu alte state, urmează să fie semnate în cursul anului.

Lista arată cât de mult s-au schimbat prioritățile militare după experiența războiului din Ucraina.

Printre achizițiile prevăzute se află rachete antiaeriene portabile MANPAD, drone tactice mini-UAS, vehicule logistice, armament individual NATO și mașini de luptă ale infanteriei.

Un loc important îl ocupă apărarea împotriva dronelor.

Programul include Skyranger, un sistem mobil VSHORAD cu capabilități C-UAS montat pe vehicul blindat, precum și Skynex, conceput pentru combaterea dronelor, dar și a rachetelor și proiectilelor de artilerie.

Sunt prevăzute și sisteme de rachete sol-aer cu rază medie, radare „Gap Filler” pentru eliminarea zonelor insuficient acoperite de rețeaua de supraveghere aeriană și tunuri automate Millennium Gun de 35 mm.

Pentru acestea și pentru sistemele Skyranger urmează să fie cumpărată inclusiv muniție programabilă AHEAD, concepută pentru combaterea dronelor și a altor ținte mici și rapide.

Pe componenta navală sunt incluse nave OPV, vedete pentru intervenția scafandrilor și Naval Strike Missile – NSM, rachete antinavă care pot fi lansate de pe nave sau de pe uscat.

SAFE va susține și achiziția unor muniții „loitering”, elicoptere multi-misiune și infrastructură informatică pentru sistemul integrat C4ISR, care conectează comanda, controlul, comunicațiile, calculatoarele, informațiile, supravegherea și recunoașterea.

Unul dintre cele 22 de proiecte privește sisteme de drone produse în colaborare și destinate Ucrainei.

României îi este alocată prin SAFE suma totală de 16,68 miliarde de euro, din care aproximativ 9,7 miliarde de euro revin Ministerului Apărării Naționale.

Fondurile europene nu elimină însă necesitatea creșterii finanțării naționale. MApN arată că bugetele pentru apărare trebuie majorate gradual în perioada 2027-2030 pentru ca proiectele să poată fi implementate în ritmul planificat.

În paralel sunt pregătite alte programe care se află la început: sisteme navale autonome de suprafață și subacvatice, mijloace pentru protejarea porturilor, vedete rapide, radare și senzori pasivi pentru supravegherea spațiului aerian, echipamente de geniu și un sistem de război electronic destinat bruierii și interceptării comunicațiilor și radarelor adversarului.