O femeie din România ar fi ucis peste 10 persoane la o vânătoare de oameni în Sarajevo, în anii 90

La peste 30 de ani de la asediul Sarajevo, unul dintre cele mai devastatoare episoade ale războaielor din fosta Iugoslavie, mărturii ale supraviețuitorilor și foștilor oficiali readuc în prim-plan dimensiunea internațională a conflictului. Potrivit unui amplu articol publicat de The Times, orașul a fost transformat într-un teren de „vânătoare de oameni”, unde civilii erau ținte pentru lunetiști, iar printre aceștia s-ar fi numărat și voluntari străini, inclusiv o femeie din România.

Declarația fostului șef al poliției: „O româncă ar fi ucis peste zece persoane”

Fostul șef al poliției din Sarajevo afirmă, în interviul acordat publicației britanice The Times, că își amintește cazul unei femei din România care „trebuie să fi ucis peste zece persoane”. Potrivit acestuia, presupusa lunetistă ar fi acționat în perioada în care atacurile asupra civililor erau aproape zilnice, iar locuitorii orașului traversau bulevardele sub foc constant.

Afirmația nu este însoțită de dovezi publice sau de identificarea persoanei, însă sugerează existența unor combatanți neoficiali veniți din afara fostei Iugoslavii.  

Ce se știe despre posibili voluntari români în conflictele din Balcani

Participarea cetățenilor români la războaiele din anii ’90 din fosta Iugoslavie a rămas un subiect puțin documentat oficial. Deși au existat relatări sporadice despre voluntari est-europeni implicați în lupte de ambele părți, autoritățile române nu au confirmat cazuri concrete legate de asediul capitalei bosniace.

România a avut, în acea perioadă, o poziție diplomatică orientată spre stabilitate regională și integrare euroatlantică, participând ulterior la misiuni internaționale de menținere a păcii în Balcani. Tocmai de aceea, declarația fostului oficial bosniac ar putea genera întrebări privind eventuale investigații sau arhive nepublice din acea perioadă.

Acuzații sensibile la adresa lui Aleksandar Vučić

Materialul publicat de The Times include și o afirmație a unui alt martor, care susține că actualul președinte al Serbiei, Aleksandar Vučić, ar fi ajutat lunetiști amatori în timpul conflictului — o acuzație care nu a fost confirmată independent și care apare în contextul controverselor legate de rolul unor lideri politici din regiune în anii ’90.

Vučić, figură dominantă a politicii sârbe contemporane, a fost anterior asociat cu curentul naționalist din perioada războaielor iugoslave, însă a respins de-a lungul timpului acuzațiile privind implicarea directă în crime de război.

Asediul care a marcat Europa

Asediul Sarajevo, desfășurat între 1992 și 1996, a fost cel mai lung asediu al unui oraș european în epoca modernă și a provocat moartea a peste 10.000 de persoane, majoritatea civili. Lunetiștii și bombardamentele constante au transformat viața cotidiană într-o luptă pentru supraviețuire, iar orașul a devenit simbolul suferinței civile în conflictele post-Război Rece.

Relatările readuse în atenție de The Times arată că, dincolo de responsabilitățile statelor și ale liderilor militari, există încă zone gri privind identitatea unor participanți individuali — inclusiv posibili voluntari străini. Pentru România, menționarea unei presupuse lunetiste reprezintă un detaliu sensibil, care ar putea reaprinde discuțiile despre rolul cetățenilor est-europeni în conflictele din Balcani și despre memoria încă dureroasă a acelor ani.