Uniunea Europeană trebuie să îşi stabilească priorităţile într-un moment geopolitic crucial, cu războiul din Ucraina, campania prezidenţială din SUA şi concurenţa economică din partea Chinei.
În culise, negocierile pentru aceste posturi au fost dureroase până în ultima clipă.
Luni, influentul comisar francez demisionar Thierry Breton a demisionat fulgerător, victimă a relaţiilor sale proaste cu Von der Leyen. Pentru a-l înlocui, Emmanuel Macron a propus un prieten apropiat, Stéphane Séjourné, ministrul demisionar al afacerilor externe.
Parisul speră la o vicepreşedinţie a Comisiei şi la un portofoliu larg dedicat „suveranităţii şi competitivităţii industriale şi tehnologice europene”.
Componenţa noii echipe va trimite un semnal cu privire la ponderea statelor membre, la echilibrul politic şi la direcţia pe care echipa executivă intenţionează să o ia la Bruxelles, la trei luni după alegerile marcate de o creştere a sprijinului pentru extrema dreaptă.
Reînvestită în iulie, Ursula von der Leyen urmează să îşi prezinte distribuţia liderilor grupurilor din Parlamentul European marţi dimineaţă, în marja sesiunii plenare de la Strasbourg.
Pe lângă înlocuirea surprinzătoare a lui Thierry Breton, incertitudinea persistă în Slovenia, unde aprobarea noului candidat Marta Kos de către parlamentul naţional a fost amânată.
Înlocuirea lui Thierry Breton cu un alt bărbat, Stéphane Séjourné, nu a încetat să atragă critici. Séjourné este o „clonă” a lui Emmanuel Macron şi „alegerea, ca întotdeauna, a unui bărbat, aşa că de ce să ne deranjăm cu paritatea? Lumea veche”, a afirmatt eurodeputata Manon Aubry, liderul grupului stângii radicale.
Propunerea unui comisar este de competenţa „statelor membre”, a spus o purtătoare de cuvânt a Comisiei, menţionând „două criterii”: „competenţa şi paritatea”.
În urma recentului raport Draghi privind competitivitatea, Comisia ar putea să îşi clarifice priorităţile economice într-o Europă care se luptă să concureze cu China şi Statele Unite.
La stânga şi în rândul ONG-urilor, există temeri cu privire la o reorientare în detrimentul ambiţiilor climatice ale mandatului anterior.
„Nu este vorba de o diminuare a ambiţiei, este vorba de o fază de punere în aplicare”, asigură o sursă din cadrul comisiei. Dar cu mai puţini deputaţi verzi şi o extremă dreaptă mai numeroasă, „Parlamentul este foarte diferit de cel din 2019” şi rămâne de văzut „ce influenţă va avea acest lucru asupra subiectului”.
În acest sens, va fi analizat portofoliul alocat socialistei spaniole Teresa Ribera, care este angajată în problemele climatice. Poziţia sa antinucleară nu este pe placul unor ţări europene, precum Franţa.
Noua echipă de comisari europeni va fi prezentată astăzi. Roxana Mînzatu apare pe liste
După această prezentare a echipei lui Ursula von der Leyen, comisarii urmează să fie audiaţi în faţa deputaţilor europeni şi supuşi unui vot de aprobare, o luptă instituţională cu Parlamentul, care doreşte adesea să îşi marcheze teritoriul prin respingerea anumitor candidaţi.
„Este ca şi cum ai da un examen.” Pentru a se pregăti, comisarul trebuie să revizuiască «cartea de informare», o «biblie» despre ceea ce a făcut comisia anterioară şi care sunt obiectivele sale, spune o persoană apropiată de un comisar demisionar.
Citește și: Ursula Von der Leyen, un nou mandat de președintă a Comisiei Europene. Rămâne încă 5 ani șefa CE
O serie de eurodeputaţi ar dori să îl răstoarne pe candidatul ungar, acuzat că nu ascultă cu atenţie Parlamentul European şi că este prea apropiat de poziţiile premierului naţionalist Viktor Orban.
În cadrul preşedinţiei ungare a UE, Orban urma să ia cuvântul miercuri la Strasbourg, dar şi-a anulat vizita din cauza furtunii Boris care afectează Europa Centrală.
Un alt subiect sensibil este reprezentat de zvonurile din presă cu privire la o posibilă vicepreşedinţie pentru Raffaele Fitto, ministrul italian pentru afaceri europene în guvernul de extremă dreapta al Giorgiei Meloni.
Citește și: Președinta Comisiei Europene, asigurări pentru fonduri europene importante pentru România (P)
La aceasta se adaugă controversa pe care liderii europeni se străduiesc să o dezamorseze cu privire la lipsa femeilor din viitoarea echipă: noul colegiu ar putea avea aproximativ zece femei din 27, fără a atinge paritatea promisă.
