Sentința definitivă a fost pronunțată în 28 noiembrie 2019, motivarea instanței fiind finalizată în aceste zile. Procesul deschis de Ion Cristoiu împotiva lui Mădălin Hodor a venit după ce istoricul a acordat revistei Newsweek România un interviu în care vorbea despre faptul că jurnalistul este menționat, în documente din arhiva fostei Securități, ca sursa „Coroiu”.
Ulterior, Newsweek România a publicat o serie de documente depuse de CNSAS la dosarul în care cei doi se judecau, acte solicitate de instanță. În aceste documente din arhiva fostei Securități, Ion Cristoiu este menționat ca sursa „Coroiu”.
În aceeași zi cu publicarea interviului cu Mădălin Hodor, Newsweek România a publicat și un interviu cu Ion Cristoiu, în care acesta din urmă spunea că nu a colaborat cu Securitatea, dar că „nu pot să răspund în abstract”.
Prima sentință în dosarul Cristoiu versus Hodor, în baza căreia tot istoricul CNSAS a câștigat procesul, a fost dată în 18 aprilie 2019, de un judecător al Judecătoriei Sectorului 3, acolo unde s-a judecat procesul intentat de jurnalist istoricului CNSAS.
Câteva pasaje semnificative din motivarea definitivă a Tribunalului București:
„Nu se poate susține că intimatul – pârât Hodor nu a avut o bază factuală, atâta timp cât intimatul-pârât a depus la prima instanță înscrisul intitulat «Tabel cu colaboratori care au fost în cartoteca UM 0503» (...), în care este menționat și numele Cristoiu Ion (f 238, dosarul primei instnțe. (...)
Totodată, CNSAS a fost chemat în judecată numai în caliate de comitent, nu pentru o răspundere proprie. Răspunderea comitentului se angajează numai în măsura în care, în prealabil, se reține numai răspunderea prepusului din dosar, nu pentru fapta proprie, nu pentru fapta altor prepuși. Prin urmare, niciun eventual fals săvârșit de CNSAS, de alți angajați ai CNSAS, cu ajutorul CNSAS etc etc etc nu aveau nici cea mai mică relevanță în prezenta cauză față de obiectul cererii cu care reclamanetul însuși a învestit prima instanță. (...)
Contrar susținerilor apelantului, pe de o parte, intimatul – pârât nu avea o obligație de a se exprima prudent. Apelantul face o confuzie între persoana care face afirmții, în cadrul unui interviu, și persoana care ia interviul, în calitate de jurnaliști.
Jurnaliștii au obligația, prin Codul deontologic, să manifeste prudență în exprimări, și de câte ori un participant la o emisiune, interviu aduce o acuzație factuală să îi pună în vedere dacă are sau nu probe, jurnaliștii au obligația să verifice informațiile în mod rezonabil înainte de a le publica, să facă eforturi pentru a publica punctele de vedere ale tuturor părților implicate. Dar intimatul Hodor nu a făcut afirmații în calitate de jurnalist. (...)
Pretinsa confuzie creată, capacitatea mentală sau lipsa capacității mentale a cititorului neavizat de a înțelege corect informația nu îi poate fi imputată intimatului-pârât, atâta timp cât numele Ion Cristoiu apare pe o listă și intimatul nu a făcut decât să spună exact ceea ce scrie pe această listă. (...)
Nu există o sancționare disciplinară a intimatului Hodor Mădălin de către intimatul CNSAS strict pentru situația din prezentul dosar, iar prezenta instanță nu are competența să se substituie CNSAS în reținerea unei eventuale răspunderi disciplinare, pentru modul în care a accesat informațiile din dosarele CNSAS. Faptele intimatului Hodor pot și au fost judecate de de prima instanță și vor fi rejudecate de prezenta instanță strict prin prisma pretinsei răspunderi civile delictuale față de apelantul-reclamant Cristoiu Ion. (...)
Așa cum a arătat și în fața primei instanțe, nici studierea documentului întocmit de fosta Securitate, la care s-a făcut referire în interviul acordat de intimatul-pârât Hodor Mădălin-Vasile, nici respectivul interviu nu au fost rezultatul atribuțiilor de serviciu ale pârâtului Hodor. În consecință, fapta la care se referă apelantul Cristoiu Ion nu este rezultatul unui raport de prepușenie între CNSAS și pârâtul Hodor Mădălin.
Deși pârâtul are calitatea de funcționar public, deținând funcția de consilier în cadrul CNSAS, atât interviul menționat în cererea de chemare în judecată formulată de Cristoiu Ion, cât și studierea documentului întocmit de fosta Securitate, la care s-a făcut referire în respectivul interviu, au fost rezultatul activității pârâtului Hodor Mădălin de cercetător-acreditat, calitate distinctă de cea de funcționar public. Nu există nicio incompatibilitate între calitatea de angajat al CNSAS și cea de cercetător acreditat. (...)
În ceea ce privelte prejudiciul și susținerile apelantului conform cărora prima instanță nu a reținut comentariile răutăcioase ale internauților, Tribunalul reține că martorul Curea Mirel (prim redactor-șef adjunct al publicației Evenimentul Zilei - n.r.) a declarat că reclamantul, după publicarea articolului, a fost «necăjit, se întreba cât o să mai dureze toată situația și spune că este sătul să tot dezmintă această acuzație», că pe pagina martorului de Facebook a primit jigniri la adresa sa și la adresa reclamantului, că reclamantului „i s-a adus un prejudiciu de imagine uriaș, printr-o minciună sfruntată. Dar din declarația martorului nu rezultă că reclamantul ar fi fost și afectat de cuvintele folosite de internauți, ci, dimpotrivă, că reclamantul imputa articolul în sine, acuzația în sine adusă”.
DOCUMENTE EXCLUSIVE Relația cu Securitatea a lui Ion Cristoiu – nume conspirativ „Coroiu”
În 9 martie 2019, revista Newsweek România a publicat, în exclusivitate, o serie de documente din arhiva CNSAS, depuse de instituție la instanță, la solicitarea judecătorului care a judecat cauza Cristoiu versus Hodor. În mai multe documente din arhiva fostei Securități, păstrate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, jurnalistul Ion Cristoiu este menționat ca sursa „Coroiu”. Reproducem, mai jos, articolul Newsweek România publicat în martie 2018.
Mai multe documente din arhiva fostei Securități au fost depuse, în primăvară, de CNSAS la instanța care judecă procesul intentat de Ion Cristoiu istoricului Mădălin Hodor. Potrivit documentelor, ziaristul e menționat atât ca „sursă”, cât și ca „obiectiv”, sub numele de cod „Coroiu”. Este același nume conspirativ pe care Cristoiu a mai fost acuzat în trecut, de către politicianul extremist Vadim Tudor, că l-ar fi avut în perioada colaborării cu Securitatea. Cristoiu a negat acest lucru și a câștigat atunci un proces în acest sens, judecat în lipsa documentelor prezentate acum.
Istoricul și cercetătorul Mădălin Hodor, dat în judecată de Cristoiu după ce a publicat o listă cu foști colaboratori ai Securității în care apărea și numele ziaristului, a cerut instanței să solicite de la CNSAS o serie de documente din arhiva instituției. Potrivit răspunsului CNSAS, Ion Cristoiu figurează în baza de date atât în Indexul de colaboratori, în dosarul SIE (Serviciul de Informații Externe) 41448, cât și în Indexul de urmăriți, de două ori, ca scriitor, cu nume conspirativ TO „Coroiu”, anul 1987, și ca redactor-șef adjunct la „Scânteia Tineretului”, în atenția SMB (Securitatea Municipiului București), anii 1983, 1984.
Ce conțin documentele despre Cristoiu din arhiva Securității
Printre documentele depus în instanță de CNSAS se numără extrase din dosarul „Artă-Cultură”. Acesta este un fond din arhiva fostei Securități, în care apar ca obiective informative ziare, muzee, instituții culturale, intelectuali. În acest dosar există un tabel în care apar mai multe nume, anonimizate de CNSAS. La poziția 19, figurează „Coroiu – Cristoiu Ion – sursă”. Un alt document, Anexa 1, este datat 13.09.1982.
În antet apare mențiunea „122/ ON”. Sunt inițialele lui Oprișor Onițiu, fost ofițer la Securitatea Municipiului București, care se ocupa de domeniul „Artă-Cultură”. La capitolul „Sursa”, apare numele Ion Cristoiu, cu mențiunea „Sc. Tin” (prescurtare a titlului „Scînteia Tineretului”, ziarul editat de UTC, la care acesta a lucrat în perioada comunistă).
Un alt document depus de CNSAS în instanță este tabelul publicat deja de istoricul Mădălin Hodor, anul trecut, în revista „22”. Este vorba despre o listă cu „colaboratori care au fost în cartoteca UM 0503” (fosta arhivă a Direcției de Informații Externe), printre care apare și numele lui Ion Cristoiu.
___________________________________
___________________________________
Documentul datează din 13.05.1985. Un alt document despus este Dosarul 120 (vol. 4) – „Artă-Cultură”, din arhiva fostei Securități, în care apare „obiectivul Coroiu” și în care sunt note de interceptare telefonică. De menționat este că această măsură de supraveghere nu se lua doar împotriva urmăriților. Inclusiv colaboratorii Securității erau urmăriți, la rândul lor, de alți informatori sau prin tehnică operativă, tocmai pentru a li se verifica „loialitatea”.
Cristoiu în notele informatorilor de la Scînteia Tineretului Alte documente oferite instanței de CNSAS sunt din dosarul denumit „Presa”, care cuprinde o notă informativă a sursei „Costin” dată locotenentului major Creța Stana (fost ofițer al Securității Municipiului București – n.r.). În această notă, datată 27.07.1983, Ion Cristoiu apare cu numele lui real. Documentul conține informații despre activitatea unor redactori ai publicației „Scînteia tineretului”, cu mențiuni ale articolelor scrise de ei, dar și referiri la Ion Cristoiu. Un document similar, dat de sursa „Monica” în fața aceluiași ofițer de Securitate, Creța Stana, este datat 25.08.1983.
În această notă-raport, „Monica” precizează că „Ion Cristoiu, redactor-șef adjunct al Scînteia Tineretului, care, din luna ianuarie a.c., și-a schimbat politica în mod vizibil. Schimbarea s-a produs după ce fusese propus, dar respins din motive de comportare în familie, de a lua conducerea revistei Amfiteatrul. Tot atunci, Cristoiu aflase că ... [numele anonimizate ale unor persoane – n.r.] vor primi alte însărcinări, deci vor pleca de la CC al UTC și, astfel, protecția sa, din partea forului superior va dispare”. Un alt document prezentat instanței de CNSAS este tot din dosarul „Presă” (vol. 6), din arhiva fostei Securități, în care Ion Cristoiu figurează la poziția 10. Este vorba despre materiale furnizate de sursa „Petru”, despre care se menționează că sunt din data de 3.09.84, iar la rubrica „Unde se exploateză” (la ce se folosește informația – n.r.) se menționează „verificări R.I.” (verificarea Rețelei Informative – n.r.).
Ce a răspuns Cristoiu la întrebările din instanță
Ion Cristoiu a răspuns, în fața judecătorului din prima instanță, la mai multe întrebări, în cadrul probei cu interogatoriu cerute de istoricul Mădălin Hodor. Redăm, mai jos, câteva dintre întrebări, precum și răspunsurile ziaristului.
Întrebare: Ați fost sursă sau colaborator al fostei Securități?
Ion Cristoiu: Nu am fost sursă sau colaborator al fostei Securități.
Întrebare: Ați fost simpatizant al regimului comunist?
Ion Cristoiu: Eram redactor-șef adjunct în presa comunistă. Nu puteam fi adversar al regimului comunist.
Întrebare: Precizați de ce în cadrul interviului pe care l-ați oferit Newsweek România, publicat în data de 28.05.2018, ca reacție la articolul ce reprezintă cauza prezentului dosar, ați condiționat infirmarea afirmației domnului Hodor Mădălin de parcurgerea documentului invocat și cu ce ar fi schimbat realitatea pe care o afirmați conținutul respectivului document?
Ion Cristoiu: Newsweek este o publicație care îmi este adversară. Pârâtul invoca un document pe care nu îl publicase și am spus că întâi să văd documentul și apoi să vorbesc despre el.
Întrebare: Recunoașteți faptul că v-a fost atribuit numele conspirativ Coroiu? În caz contrar, cum apreciați identificarea dvs. în înscrisuri ale fostei Securități prin nume, prenume și acest nume conspirativ?
Ion Cristoiu: Nu mi-a fost atribuit numele conspirativ „Coroiu”.
Întrebare: Cum apreciați identificarea dvs., prin nume, prenume, date de identificare, cu „Coroiu”?
Ion Cristoiu: Erau de la Vadim. (Instanța îl cheamă mai aproape pe Ion Cristoiu și îi arată documentele depuse, joi, de CNSAS, precizându-i că apare numele lui și numele conspirativ „Coroiu”). Ion Cristoiu: Cineva de la Securitate mă considera o sursă. S-a dovedit a fi un fals.
Întrebare: Prin ce s-a dovedit?
Ion Cristoiu: Nu există nicio probă scrisă. S-a dovedit prin hotărâre judecătorească.
Instanța l-a mai întrebat pe Ion Cristoiu ce îi impută lui Mădălin Hodor. Ziaristul a răspuns că îi impută faptul că „nu poate dovedi despre niciuna dintre cele două sute de persoane aflate pe listă [cea publicată în revista „22” – n.r.] că au fost surse sau colaboratori ai Securității”.
Judecătoarea l-a mai întrebat pe Ion Cristoiu în ce fel l-a afectat interviul luat istoricului Mădălin Hodor de Newsweek România, în care se discuta despre lista din arhiva fostei Securități, în care apare și numele ziaristului. Cristoiu a răspuns că „sunt pentru a doua oară în centrul unei campanii de acest gen”, a recunoscut că, profesional, „nu am pierdut nicio colaborare”, dar „mi s-a afectat imaginea și țin la imaginea mea”. „Articolul din Newsweek a fost preluat de câteva site-uri și, foarte important, acest articol mai este pe site”, a mai declarat Cristoiu. Cum a izbucnit scandalul.
Interviurile lui Hodor și Cristoiu din Newsweek România
Istoricul Mădălin Hodor (foto jos), cercetător angajat al CNSAS, a publicat, în revista „22”, în 17.04.2018, articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității”, în care, conform unui tabel din arhiva fostei Securități, mai multe personalități apăreau ca fiind în legătură cu UM0225, brigada Antiemigrație.
Această unitate militară funcționa în cadrul Centrului de Informații Externe, actualul SIE. Pe această „listă a celor 200”, așa cum a fost denumită ulterior de presă, nu apare numele lui Ion Cristoiu, ci pe o alta, din același dosar, listă menționată separat de istoric.
Ion Cristoiu l-a dat în judecată pe Mădălin Hodor pentru prejudicierea imaginii, după ce acesta a acordat un interviu revistei Newsweek România, în 28 mai 2018, în care vorbește despre documentele din arhiva fostei Securități în care este menționat numele ziaristului. În ziua publicării interviului, Newsweek România a publicat și un interviu cu Ion Cristoiu, în care acesta spunea, printre altele, că „nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract”.
___________________________________
