Misterul peșterii de sare din România care e unică în Europa. Aici ar fi și un lac fără fund

DE Alin Crișan | Actualizat: 10.11.2023 - 22:02
Misterul peșterii de sare din România care e unică în Europa. Aici ar fi și un lac fără fund - Foto: Meledic.com/ Imagine cu caracter ilustrativ

Peștera de sare din România, de la Mânzălești, e unică în Europa. Legendele spun că aici ar exista și un lac fără fund.

SHARE

Peștera de sare 6S din Mânzălești (Subcarpații Vrancei, România) este una dintre cele mai importante cavități de sare din lume. A fost descoperită pe data de 13 septembrie 1980 de către Ica Giurgiu și Gabriel Silvășanu. 

Misterul peșterii de sare din România care e unică în Europa

Platoul Meledic se află la numai 50 de km de Buzău şi 159 de Bucureşti. Încă de la intrarea în rezervaţie, turiştii sunt întâmpinaţi de un grunj, un pinten alb format din rocă vulcanică şi calcar. La mică distanţă ni se dezvăluie şi lacul Meledic.

Un lac a cărui poveste este amestec de istorie şi legendă. Se spune că, la sfârşitul anilor 1800, un car plin cu butoaie de apă minerală s-a prăbuşit în lac. Imediat s-a născut legenda că n-a fost vorba de un accident şi că în butoaie nu era nicidecum apă, ci o adevărată comoară.

Citește și: Misterul tăblițelor cerate din Munții Apuseni. Ce scot la iveală și de ce unele s-au pierdut

Totodată, despre lac din mijlocul platoului se spune că ar fi fără fund. 

Valea Slănicului, cât şi restul Subcarpaţilor Vrancei, adăpostesc cele mai bogate zăcăminte de sare din România. Canioanele de sare care brăzdează relieful din jurul Meledicului ascund mai multe peşteri săpate în sare, una dintre acestea având dimensiuni impresionante.

Accesul în această peşteră este însă blocat, din cauza unei alunecări de teren. Este situată foarte aproape de lacul principal (Lacul Mare), la un kilometru distanţă, într-o pădure de tei, la baza unui versant abrupt.

E unică în Europa

Este unică în Europa prin modul de formare, dar şi prin dimensiunile cavernei. Se spune că unele săli au înălţimi de aproape 200 de metri.

Intrarea în grotă a fost blocată cu câţiva ani în urmă de o alunecare de teren, care a format în munte un crater cu pereţi albi, adânc de peste o sută de metri.

Citește și: Misterul peșterii din România unde s-au descoperit rămăşiţele celui mai vechi om din Europa

„Aici, la Meledic, se găseşte cea mai mare peşteră în cavitate salină din Europa, a doua din lume, este vorba de Peştera 6S Mânzăleşti. Pe lângă această peşteră mai sunt 31 de peşteri mai mici şi care în momentul de faţă nu se pot vizita datorită prăbuşirii zonei de intrare în aceste peşteri”, spune Valeriu Beşliu, primar in localitatea Mânzălești (jud. Buzău).

A fost cea mai lungă peșteră în sare din lume

Peştera a obţinut în anul 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare din lume, având 1.257 metri. A fost apoi detronată, în 1983, de Peştera Malham din Israel, aflată în apropierea Mării Moarte şi care avea o lungime totală de 3.100 metri, potrivit meledic.com.

Între timp speologii români au condus cercetările până la 3.300 metri la Peștera 6S (Cea mai mare peșteră în sare din Europa), dar și Peştera Malham (Israel), cu cei zece de galerii, a doborât de curând recordul deţinut timp de 13 ani de Peştera Celor Trei Nuduri, o galerie de sare din Iran cu lungimea de 6.850 de metri, așa cum au precizat experţii din Israel.

În urmă cu mulţi ani, speologii au studiat salba de peşteri de aici de la Meledic (Buzău). Cavităţile prezintă o diversitate de forme şi nuanţe cromatice, de la alb imaculat, galben, roz, roşu, până la maro şi cenusiu.

Stalactitele ajung până la 1,5 metri lungime, cu grosimi de 30 de centimetri la bază, iar stalagmitele sunt reduse, având câţiva centimetri înălţime.

Citește și: Misterul Peșterii Urșilor din Munții Apuseni: Casa zeilor sau acunzișul a 140 de urși?

Pe lângă lacuri şi peşteri, turiştii care ajung în zonă pot vizita Sfinxul de la poalele Masivului Breazăn, ce seamănă cu chipul unui soldat care străjuieşte parcă aceste locuri.

Un alt punct de atracţie pentru turişti este Mănăstirea Găvan, ctitiorită la 1707 şi a cărei catapeteasmă din aur este adusă din Sankt Petersburg.

Drumul cu maşina până la Rezervaţia Meledic este însă unul dificil. Se merge pe drumul judeţean 203 K până la intrarea în Lopătari, iar de acolo se face o deviere pe un drum pietruit pe o distranţă de trei kilometri. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te