Interlopul Marian Botez, zis Tâţă, din Piatra Neamț a pus bazele „Academia infractorilor”. El a recrutat doar "studenți" din judeţul Neamţ, care erau cazați în case conspirative din din judeţul Ilfov, Bucureşti, Cluj sau Constanţa şi instruiți după un cod foarte strict pentru jafurile care urmau a fi date în străinătate.
O școală a infracționalității inspirată din celebra grupare sârbă Pantera Roz. Singura deosebire: românii nu foloseau arme de foc asemenea vecinilor sârbi. Ba chiar încercau să folosească forța cât mai puțin.
Toţi erau antenați de la o lună până la un an după un regulament militar, cu capitole despre profilul recrutului, pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică, ori judecata celor care greşeau. Parte din antrenamente au avut loc în străinătate, la Strasbourg şi Torino, și în țară, pe litoralul Mării Neagre.
Cursurile au fost urmate de 100 de indivizi. Procedura era una specială. Infractorii erau aduşi cu capul acoperit într-un apartament din Bucureşti, Cluj sau Constanța, ca să nu ştie unde se afla.
Interlopul Țâță rector la "Academia Infractorilor": Niciodată nu te întorci dacă te caută preotul
Abia după ce intrau în imobil, puteau să vadă ce e în jur. Acolo erau fotografiaţi, amprentaţi, li se luau probe ADN şi toate erau introduse într-un dosar în care erau trecute şi datele personale. Recrutul spunea unde locuiesc părinţii, cine este iubita lui, ce vicii şi preocupări are.
Odată recoltat de la recrut, ADN-ul devenea o armă foarte puternică şi un mijloc de control. Cei din Academie îi spuneau noului venit că dacă vreodată se va gândi să trădeze organizaţia, ADN-ul sau va fi plantat la locul unei infracţiuni.
Urma apoi antrenamentul, care dura 90 de zile şi în care, apreciază procurorii, elevul era practic spălat pe creier şi motivat să fure pentru organizaţie.
Una dintre probele pe care recruţii de la Academia Infractorilor erau obligaţi să le treacă era să adune 50 de obiecte de pe podea în mai puţin de 10 secunde.
Academia Infractorilor avea o comisie a membrilor cu un comandant suprem, un avocat, un contabil şi ofiţeri de rezervă.
La finalul codului cu ajutorul căruia se antrenau infractorii, era o frază cheie: “Dacă te caută şi te ia garda, te mai întorci acasă. Niciodată nu te întorci dacă te caută sau te ia preotul” Aşa erau motivaţi recruţii să accepte că dacă ajung la închisoare, mai au o speranţă să trăiască.
Cum au jefuit "studenții" de la Academia Infractorilor magazine de lux din toată Europa
Când "studenții" erau gata de acţiune, plecau în străinătate sub comanda unui „ofiţer“ cu vechime în grupare. Acolo era ales un magazin de lux, era pus la punct planul şi urma atacul.
Primii intrau doi bărbaţi îmbrăcați elegant, apoi veneau ceilalţi și, în câteva zeci de secunde, spărgeau vitrinele şi luau bijuteriile. Marfa furată era îngropată în locuri stabilite dinainte.
Ulterior, produsele furate erau asunse în mașini cărate pe platforme și ajungeau astfel în România sau în alte țări din Europa.
Conform procurorilor DIICOT membrii Academiei Infractorilor au dat spargeri la magazine de bijuterii din Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Andora, Austria şi Danemarca.
Prejudiciul produs la 26 de magazine de lux este de 8,45 milioane de euro, conform procurorilor.
Procese pentru recuperarea daunelor și după șapte ani
La 5 mai 2021, Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat şi în ceea ce priveşte daunele ce trebuie achitate, dar acuzaţii au de plătit foarte puţin.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi de Terorism stabiliseră că prejudiciul produs la 26 de magazine de lux este de 8,45 milioane de euro.
Către două firme, daunele au fost calculate la 1.370.211 euro. Defalcat, pentru celebra marcă Cellini (care comercializează bijuterii şi ceasuri de lux), 18 membri ai grupării, între care şi liderul, Marin Botez. sunt buni de plată cu 761.000 euro, iar altei firme 609.340 de euro.
Judecătorii au respins o acţiune civilă, iar alte 23 de societăţi cunoscute, între care Rolex sau Franck Muller, au renunţat la pretenţiile împotriva infractorilor români. La pronunţare, magistraţi au păstrat sechestrul asigurator pe bunurile inculpaţilor, terenuri, maşini, o barcă şi sume modice, dar aceasta nu pot acoperi în niciun caz pagubele produse, conform Adevărul.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi penal o parte din recruţii lui „Ţâţă“, care au fost prinşi mai târziu decât liderul grupării sau alţi membri. Vasilică Popa are de executat 6 ani şi 6 luni de detenţie, Florin Savu - 8 ani şi 8 luni, Ioana Niţă - 4 ani şi 4 luni, Gabriela Tucan - 3 ani şi 8 luni, ani, Doru Ursu - 4 ani şi 9 luni, iar Adolf Gliga - 1 an şi 4 luni.
Şeful „Academiei Infractorilor“, Marin Botez, a fost condamnat definitiv, în 2018, având de executat 27 de ani şi 6 luni de închisoare.
