„Îndrăznește să crezi“ că îți faci singur autostradă

DE Ramona Ursu | Actualizat: 15.03.2019 - 13:48

România în epoca „îndrăznește să crezi!“. La 1 iunie 2017, câțiva părinți protestau în fața Spitalului de Copii „Sfânta Maria“ din Iași, nemulțumiți de condițiile în care sunt tratați micuții.

SHARE

Discutând despre sărăcia din acest colț de țară, au ajuns și la autostrada Iași-Târgu Mureș. Un proiect care ar putea scoate Moldova din izolare, dar care nu a trecut, ani la rând, de faza promisiunilor politicienilor. După protest, oamenii au ajuns la o concluzie desprinsă din crunta realitate românească: dacă ei nu forțează ușa autorităților, nimic nu se va clinti.

„Am făcut un grup de lucru și am început să studiem documentele care aveau legătură cu autostrada Iași-Târgu Mureș. Am început să căutăm soluții despre cum să forțăm autoritățile să își asume oficial proiectul“, ne-a explicat ieșeanul Cătălin Urtoi, inginer, om de afaceri și vicepreședinte al Asociației „Împreună pentru A8“.

Organizația a fost înființată anul trecut și din aceasta mai fac parte inginerii Ionel Apostol (președinte) și Sorin Pintilei, istoricul Dorin Mihai și jurnalistul Andreea Luca Barna. În aceeași perioadă, tot la Iași, s-a înființat și Asociația „Moldova vrea autostradă“, condusă de antreprenorul Marius Alexa, și din care mai fac parte jurnalistul Dan Radu, istoricul Dorin Dobrincu, geograful Adrian Covăsnianu, antreprenorul Flaviu Manea.

Cei zece, „guvernul regional“, așa cum îi numește Cătălin Urtoi, au gândit un plan de a duce în Parlament proiectul autostrăzii.

Au scandat și în ungurește

A urmat lupta. Lanț uman organizat la Iași, marș din Moldova spre Târgu Mureș, protest în fața Guvernului, deplasări la Bruxelles, audiențe la președintele Klaus Iohannis, „ocuparea“ Parlamentului României, negocieri cu politicieni, conferințe de presă. De la marșul Iași – Târgu Mureș, din septembrie 2017, Cătălin Urtoi își amintește emoționat de zecile de TIR-uri care li s-au alăturat, pe care scria „Bucovina vrea autostrada“ sau „Moldova se ridică!“ Sau de sutele de taxiuri care au plecat din centrul Iașiului spre Ungheni (județul Iași), cu mesaje similare.

Citește și Jurnalistul Dan Radu, despre importanța #șîeu: Va schimba fața protestelor, prin nesupunere civică

„Când am ajuns la Ungheni, primăria era închisă. Pe primar nu l-am mai găsit, deși vorbisem la telefon să ne întâlnim, să dea și el un mesaj comunității. Primise ordin de la PSD să nu ne întâmpine. Venise la întâlnire primarul basarabean de la Ungheniul lor, dar al nostru s-a ascuns“, povestește ieșeanul. În drumul spre Târgu Mureș, a mai fost un moment inedit. Primarii PSD-iști au refuzat întâlnirile cu manifestanții. În schimb, primarul maghiar din Ditrău (Harghita) i-a întâmpinat alături de familia sa, de viceprimar, de secretarul primăriei, de săteni. „Circa 99% din oamenii de acolo sunt unguri, dar au strigat cu noi: «Vrem autostradă!». Primarul ne-a întrebat dacă putem striga și în ungurește. «Cum să nu?», i-am zis și am strigat toți și așa“, mai povestește Urtoi.

La Târgu Mureș, delegația din Moldova a fost primită de primar. La Iași, însă, la plecare, primarul Mihai Chirica „a venit să ne dea «binecuvântarea», lângă un fotograf. Anterior, când ne-am dus să discutăm cu dumnealui despre proiect, era plecat și ne-a primit viceprimarul Radu Botez (ALDE). Ne-a spus că pentru el nu e importantă autostrada și că mai bine facem Canalul Siret-Bărăgan, care pentru Nordul Moldovei nu înseamnă nimic“, mai arată ieșeanul.

„De ce să intrați în București?“

În 19 mai 2018, cele două asociații, cu sprijinul moldovenilor din toate județele regiunii, au pornit cu mașinile, cu TIR-urile, cu motocicletele spre București. Un marș pentru autostradă, care avea să se încheie cu un protest în fața Guvernului. Până la protest, oamenii s-au izbit de zidul de aroganță al jandarmilor și polițiștilor. A fost un drum în care fiecare bucată de pământ câștigată a fost o negociere cu forțele de ordine.

„La Focșani, a fost primul moment de umilință. Lupți pentru o investiție bună în țara ta și nu ești lăsat să intri cu mașina personală într-un oraș... Același lucru s-a întâmplat la Buzău. Intrasem în patria lui Oprișan și a lui Mocanu și deranjam. La intrarea în București, am oprit. Eram 105 mașini, vreo trei motocilete. Ce-au făcut, de data asta, ca să ne împiedice? Mașinile mascaților erau ascunse, sub pod, pe centură. Am stat cu un adjunct de la Poliția Rutieră, un tip miștocar, care ne-a spus: «Nu intrați, de ce să intrați în București?» «De ce să nu intrăm? E capitala țării mele», i-am răspuns. După o jumătate de oră de discuții, ne-au lăsat, dar ne-au băgat antemergător și ne-au zis să respectăm stopurile. Am mers așa, veneau semafoarele, trebuia să oprim, unii mai treceau. Au făcut special ca să ne disperseze. Am început să ne telefonăm și am spus toți că ne oprim. Și ne-am oprit“, mai povestește Urtoi.

De aici, alte negocieri cu Jandarmeria. Până în fața Guvernului, unde, în final, au protestat o oră și au făcut, cu mașinile cu bannere, un tur al Pieței Victoriei. Au urmat alte șicane. „La un moment dat, șeful brigăzii de jandarmi ne-a spus: «Eu pot să schimb și foaia, dacă nu înțelegeți să părăsiți orașul». «Cum să părăsim orașul? Suntem în țara noastră!»“, i-a replicat Cătălin Urtoi.

Aplaudați la Bruxelles

Și dacă la noi au fost umiliți și niciunul dintre miniștrii Transporturilor sau premierii puși de PSD-ALDE nu i-a primit în audiență, a urmat episodul Bruxelles, în iunie 2018. Ieșeanul povestește că au contactat, pe Facebook, români pe care îi știau că au legături acolo. „Parlamentarul Iulian Bulai, de la USR, ne-a dat o persoană de legătură, pe Nicu Ștefănuță, care acum este în USR, iar atunci era consilier în cadrul Parlamentului European. El ne-a stabilit întâlniri cu europarlamentari români, cu președinta Comisiei TRAN, Karima Delli, dar și cu comisarul european Corina Crețu“, mai arată vicepreședintele organizației din Iași.

Scopul vizitei delegației din Moldova era înțelegerea mecanismului finanțărilor europene pentru autostrăzi. Întâlnirile cu eurparlamentarii români s-au concretizat fie prin a primi „sfaturi despre câtă muncă ne așteaptă“, cum le-a transmis fostul PSD-ist ieșean Cătălin Ivan, fie prin vorbe goale din partea Anei-Claudia Țapardel, membră a Comisiei de transport TRAN, care, deși le-a solicitat o întrevedere, nu știa mare lucru despre proiectul autostrăzii, fie prin consultări cu liberalul Siegfried Mureșan. Acesta din urmă este și cel care a transmis, în numele lor, o interpelare lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. „Răspunsul lui Juncker ne-a confirmat că există finanțări europene pentru ca autostrada Iași-Târgu Mureș să fie făcută, numai să depună autoritățile noastre proiecte. Dar asta nu se vrea, ne-a spus, atunci, comisarul Corina Crețu, dezamăgită că la Bruxelles nu ajunge din partea Guvernului României niciun proiect privind autostrăzile. Polonezii, în schimb, au atras 30 de miliarde de euro pentru autostrăzile lor“, mai arată Urtoi.

Ieșeanul mai povestește un alt moment important de la Bruxelles, întâlnirea cu președinta comisiei TRAN: „Am stat de vorbă o jumătate de oră cu ea. A fost uimită și ne-a spus că e prima dată când primește din România oameni din zona civică, foarte bine documentați. Ne-a zis că nu ne lasă să plecăm, ne-a invitat la ședința Comisiei TRAN, care începea imediat după întâlnirea cu noi“. În Parlamentul European, oaspeții din România au fost primiți cu aplauze. Întorși acasă, după un protest-simbolic făcut la Bruxelles, cu un proiect de lege inițiat de deputatul ieșean Petru Movilă (PMP), la care ONG-iștii au depus, sprijiniți de deputatul USR Cătălin Drulă, mai multe amendamente, cei care erau aplaudați în Parlamentul European aveau să fie batjocoriți în Casa Poporului.

Umiliți în Parlamentul României

Pe de o parte, tocmai unii aleși moldoveni au votat, în comisie, împotriva proiectului autostrăzii. În urma presiunii mediatice, inițiativa a trecut și a ajuns la vot, în 7 noiembrie 2018, în Camera Deputaților. „Ne-am spus că, la votul final, trebuie să fim în Parlament. Ne-am dus o delegație formată din 12 oameni. Deputatul USR Iulian Bulai ne-a facilitat intrarea, el fiind, în ziua aceea, și secretar al ședinței din Camera Deputaților. Când începea votul, au vrut să ne scoată din sală, pe motiv că suntem turiști. Ne-au dat lacrimile. La Bruxelles, am fost primiți cu aplauze, iar în parlamentul nostru eram dați afară. N-am vrut să ieșim. Deputatul Bulai a încercat să negocieze cu Liviu Dragnea să rămânem, noi stăteam la balcon neclintiți și ne uitam spre parlamentarii moldoveni, care-și mai ridicau privirile spre noi. În final, Iulian Bulai, ca secretar, a deschis ședința, ne-a prezentat și a cerut să fim aplaudați. Așa am rămas acolo. Am înțeles, atunci, că doar de frică au votat proiectul și, de aici înainte, dacă vor mai face ceva pentru el, tot la presiunile noastre vor face“, mai spune Cătălin Urtoi.

Proiectul Autostrăzii A8 este, acum, lege, care prevede că Guvernul este obligat să construiască, în patru ani, Autostrada Unirii. În 29 noiembrie, președintele Iohannis, care anterior mai primise o dată delegația de la Iași, a vrut să promulge legea în cadrul unei ceremonii. I-a invitat la Cotroceni atât pe moldovenii din zona civică, cât și pe unii parlamentari. Aleșii din PSD și din ALDE au refuzat, însă, invitația.

Delegația cetățenilor din Moldova, alături de președintele Klaus Iohannis, în ziua promulgării legii Autostrăzii Unirii

Lupta nu s-a terminat. „Valoarea autostrăzii Iași-Târgu Mureș, de 310 kilometri, este cea din masterplan, adică 4,08 miliarde de euro. Circa 13 milioane de euro pe kilometru. Asta e valoarea de investiție, dar, la licitație, toți ofertanții vor veni cu sume mai mici. Însă apar probleme. De exemplu, în hotărârea de guvern de anul trecut, tronsonul Iași-Târgu Neamț este de 100 de kilometri, iar acum, Guvernul își încalcă propria hotărâre și l-a redus la 68 de kilometri, pentru un cost de 15 milioane de euro pe kilometru, pe care a anunțat că-l va face prin parteneriat public-privat. În plus, pentru autostrada noastră nu există încă cereri de finanțare“, explică Adrian Covăsnianu, din cadrul Asociației „Moldova vrea autostradă“.

Va avea Moldova autostradă? Cătălin Urtoi are un răspuns: „Noi tot o dăm cu justiția, dar parcă lor le convine că vorbim doar despre asta. În spate, își bat joc de economie. Vom insista ca autostrada să fie inclusă în proiecte de finanțare ale guvernului. De la Bruxelles ni s-a spus că acești bani există, așa că noi nu ne vom lăsa“. 

O Mișcare pentru toată Moldova

În 14 ianuarie, a fost lansată organizația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, din care fac parte 21 de persoane din toate județele regiunii. Președintele noii formațiuni este istoricul ieșean Dorin Dobrincu, vicepreședinți sunt Dan Radu și Cătălin Urtoi, iar președinte onorofic este cunoscutul publicist și profesor universitar Alexandru Călinescu, din Iași.

Ca prim proiect, organizația și-a propus să prezinte o radiografie a Moldovei. „Va fi un raport complex, pentru că trebuie să știm de unde plecăm. Moldova are trei mari probleme: 1. Emigrarea – 25% din cetățeni au emigrat din zona asta. 2. Discriminarea bugetară. 3. Izolarea – avem o regiune care nu se leagă, prin infrastructură, nici de Vest, nici de Sud. Scopul este să milităm împreună, așa cum am făcut pentru A8, pentru a rezolva marile proiecte care vizează fiecare județ al Moldovei”, explică Dan Radu.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.