Impactul deciziei CEDO în cazul Dănileț: Magistrații pot face comentarii publice pe rețele de socializare

În anul 2021, Cristi Danileț  a dat România în judecată la CEDO, după ce a fost sancționat în anul 2019 de CSM (condus atunci de Lia Savonea) pentru postarea a două mesaje pe Facebook.

'Marea Cameră a decis menținerea soluției pronunțate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertății magistraților de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancționa disciplinar.

Citește și: Cristi Danileț câștigă la CEDO procesul cu statul român. Ce motiv a avut CSM să-l sancționeze?

Hotărârea de clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.

Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice. Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public', explică Nicoleta Popescu.

Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul lui Danileț articolul 10 privind libertatea de exprimare din Convenția europeană a drepturilor omului.

Fostul judecător nu a solicitat daune morale statului român

CEDO a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept.

Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.

Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate 'minore' pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

'A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei.

Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept', a declarat Cristi Danileț.